Deşi România nu este afectată de violenţa sau de puternicele reţele de crimă organizată ca cele din Bulgaria, autorităţile de la Bucureşti au fost foarte rezervate în a da justiţiei puteri sporite şi independenţă în lupta împotriva corupţiei. Cotidianul International Herald Tribune, în care apar aceste rânduri, îl citează pe Lazăr Comănescu, ministrul român de Externe, care afirmă că tot cadrul instituţional pentru lupta împotriva corupţiei este aplicat şi activ.

Aflat luni la Berlin, şeful diplomaţiei române a dat ca exemplu arestările operate în dosarul mitei pentru permisele auto eliberate în judeţul Argeş. Pilda pare să nu mulţumească însă nici experţii occidentali, nici Comisia Europeană. Un raport întocmit pentru Comisie de un procuror belgian afirmă că, după cinci ani de la startul efectiv al luptei împotriva corupţiei, românii încă mai aşteaptă să vadă un verdict într-un proces de corupţie la nivel înalt.

În aceeaşi notă, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un articol a cărui concluzie este că "România nu mai îndeplineşte criteriile de aderare la UE", citând în acest sens declaraţii ale parlamentarului creştin-democrat Gunther Krichbaum. Acesta consideră că România a înregistrat "regrese sistematice" de la 1 ianuarie 2007 încoace şi că încrederea autorităţilor de la Bruxelles în procesul de reformă din România s-a dovedit iluzorie. "Cei dezamăgiţi, conchide ziarul german, sunt în primul rând cetăţenii români, ale căror speranţe s-au legat de aderarea la UE, doar ca să constate ulterior că nu s-a schimbat, de fapt, nimic".