Tonul publicaţiilor germane cu privire la concluziile raportului CE despre corupţia din România este mixt şi ambivalent, o parte a presei apreciind că România a acceptat criticile şi că şi-a luat angajamente pe viitor, în timp ce Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că "peştele de la cap se-mpute".

Publicaţia electronică EUobserver analizează cele două rapoarte privind corupţia şi constată că "CE şi-a îndulcit tonul referitor la corupţia din România şi Bulgaria". Comisia a criticat cele două ţări pentru persistenţa corupţiei, dar tonul criticilor, mai ales referitoare la Bulgaria, a fost mult mai diluat decât în proiectele de raport vehiculate înaintea adoptării oficiale a documentelor.

"Verdict nimicitor pentru Bulgaria", scrie Die Welt, care comentează că pe cât de dur a fost verdictul UE, pe atât de grave sunt şi consecinţele. "Pentru a evita evaziunile cu banii europeni, UE a decis blocarea fondurilor europene, decizie la care opoziţia a reacţionat imediat depunând a şasea moţiune de cenzură", relatează Die Welt.

Publicaţia remarcă decizia UE de a nu aplica clauza de salvgardare celor două ţări şi comentează că diplomaţii UE s-au temut de reacţia României şi Bulgariei, care ar fi putut să nu mai voteze proiecte de legi importante, dacă li s-ar fi aplicat sancţiuni atât de dure. "Când o ţară devine membră, atunci nu se mai poate exercita o astfel de presiune asupra acesteia", a declarat un diplomat pentru publicaţia germană.

Der Standard titrează "Neîncredere la Sofia, autocritică la Bucureşti", amintind de a şasea moţiune de cenzură din Bulgaria şi de faptul că autorităţile române au considerat că raportul este "corect". În reacţie la raportul UE, o poziţia bulgară a depus cea de-a şase moţiune de cenzură împotriva Guvernului bulgar, după venirea acestuia la putere în 2005. Motivul invocat împotriva Cabinetului lui Serghei Stanişev a fost seria de prejudicii aduse Bulgariei şi cetăţenilor săi, care acum au de suferit de pe urma retrageri finanţărilor europene.

Pe de altă parte, scrie publicaţia austriacă, autorităţile de la Bucureşti au apreciat că raportul este "corect" şi cotidianul o citează pe procurorul general Laura Kovesi, care susţine că raportul evidenţiază problemele reale ale sistemului judiciar. Este menţionat şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, care a promis "toleranţă zero" faţă de corupţie.

International Herlald Tribune titrează "UE taie fondurile pentru Bulgaria" şi vorbeşte pe larg despre probleme ţării în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, crima organizată şi absorbţia fondurilor europene. În ceea ce priveşte România, International Herald Tribune comentează că CE s-a arătat îngrijorată de lipsa sancţiunilor împotriva corupţiei la nivel înalt.

Revista americană Time pune, la rândul său, accentul pe Bulgaria şi pe sancţiunile severe venite din partea UE. Time scrie că, în ciuda faptului că şi România a fost criticată de raportul UE, Comisia a decis să nu taie finanţările europene destinate Bucureştiului. "Bulgarii comentează că România este la fel de coruptă, dar că a reuşit să implementeze mai inteligent reformele şi să ascundă abuzurile", completează publicaţia.

Cotidianul britanic The Guardian scrie că "UE îngheţă ajutoarele pentru Bulgaria din cauza corupţiei", relatând pe larg despre neregulile din sistemul de gestionare a fondurilor europene şi despre problemele politice. Despre România The Guardian scrie că ţara a fost avertizată să-şi accelereze reformele din domeniul justiţiei fără a fi însă sancţionată cu tăierea fondurilor. Mai mult, publicaţia scrie că România, prin vocea premierului Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a luat angajamentul ferm de a eradica corupţia. "În ciuda rapoartelor negative pentru cele două ţări, Executivul UE a reiterat faptul că decizia de a include România şi Bulgaria în UE în 2007 a fost corectă", conchide The Guardian.

"Bulgaria este penalizată, iar România cruţată", titrează site-ul Radio Olanda Internaţional, care scrie pe larg despre situaţia dintre cele două ţări. "Noul membru al UE Bulgaria a fost penalizată dur. UE a decis miercuri îngheţarea unor fonduri. Bulgaria - la fel ca şi cealaltă ţară nou venită în grup, România - şi-a luat angajamentul să implementeze reforme legale şi administrative majore, dar lucrurile nu s-au schimbat prea mult după aderare. România, copilul-problemă de până acum al Uniunii, a scăpat de sancţiuni, dar optimismul din ţară lasă de dorit", relatează site-ul radioului olandez.

BalkanInsight comentează că "Partidele din România se ciondănesc în urma raportului CE", chiar dacă ţara a fost cruţată de sancţiuni. Publicaţia online observă că Guvernul român a apreciat raportul, prezentându-l într-o lumină favorabilă, în timp ce partidele de opoziţie au adoptat o abordare mai critică. Ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, citat de BalkanInsight, apreciază că raportul este "corect şi echilibrat", în timp ce Nicolae Văcăroiu este de părere că evaluarea CE este nedreaptă, întrucât în Parlament există voinţa politică de a combate corupţia. Victor Alistar, directorul Transparecncy International Romania, a evidenţiat că România mai are cale lungă de bătut până la eradicarea corupţiei.

Euronews anunţă că Executivul european "sancţionează Bulgaria şi lansează un avertisment la adresa României", precizând că cele două ţări au rămas în urmă, potrivit evaluării Comisiei Europene, în materie de luptă împotriva corupţiei şi a crimei organizate. În cazul Bulgariei, Comisia a decis să aplice o pedeapsă, suspendând acordarea unor plăţi în valoare de circa 500 de milioane de euro. Suspendarea nu este definitivă, iar Comisia îşi rezervă posibilitatea de a reveni asupra deciziei de îndată ce va constata o ameliorare în Bulgaria, precizează Euronews. În pofida avertismentelor, Sofia pare să se fi dovedit mai neglijentă în lupta împotriva corupţiei. În evaluarea Comisiei, România stă un pic mai bine decât Bulgaria, ceea ce explică de ce Bucureştiul nu este sancţionat, ci doar avertizat, comentează Euronews.

La rândul său, postul de ştiri France 24 postează pe site un comentariu intitulat "UE taie resursele unei Bulgarii foarte corupte" în care se vorbeşte despre "furtuna de pe cerul Sofiei" şi despre faptul că de la începutul anului Bruxelles-ul a îngheţat circa 800 de milioane de euro destinaţi Bulgariei. Paradoxal, deşi e cea mai săracă ţară din UE, populaţia Bulgariei nu condamnă atitudinea Bruxelles-ului, remarcă France 24. Prin decizia dură a Bruxelles-ului, Sofia intră într-o zonă de instabilitate politică, este concluzia postului de ştiri.

Cotidianul elveţian Le Temps scrie că "focul de avertizare al Comisiei Europene la adresa Bulgariei va face rău", decizia de suspendare a fondurilor fiind fără precedent în istoria extinderii UE. Deocamdată, explică Le Temps, Bruxelles-ul nu se atinge de ajutoarele structurale care, în cazul Bulgariei, ar urma să se ridice la 11 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, şi nici nu recurge la mecanismele de salvgardare care ar menţine Sofia departe de politicile europene din domeniile unde progresele ei sunt considerate insuficiente. În ceea ce priveşte Bucureştiul, "avertismentul serios", în opinia publicaţiei elveţiene, se referă la "politizarea cazurilor de corupţie". Raportul Comisiei vorbeşte de "prime rezultate", de eforturi autentice, dar şi de "realizări fragile" şi "incertitudini" juridice.

Cotidianul francez Liberation titrează: "Stânjenit, Bruxelles-ul sancţionează corupţia bulgară" şi relatează despre "două rapoarte severe la adresa Sofiei şi Bucureştiului, acuzate că sunt cangrenate de mafie şi corupţie, dar că nu fac mare lucru pentru a remedia situaţia. Executivul european a refuzat în 2006 să amâne aderarea celor două ţări - prevăzută la 1 ianuarie 2007 - pentru 1 ianuarie 2008, aşa cum avea posibilitatea, din cauza temerilor legate de insuficienţele statului lor de drept.