Întrebat dacă transferul de contribuţii se va realiza până la anul, Tudose a răspuns: "Vorbim despre acei 2.000 de lei care sunt de fapt 1.500. Da, Ministerul de Finanţe lucrează la acest lucru".
"Începem cu salariul minim ca să fim siguri şi este la pachet cu acea măsură de plătit angajatorul contribuţiile pentru salariul minim, pentru cei care sunt cu acea fracţie, acel part-time, cel puţin pe hârtie", a explicat Tudose.
Chestionat dacă de la anul angajatul va plăti doar impozitul separat, iar angajatorul CAS şi CASS, premierul a răspuns că da, transmite Agerpres.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat luni că nu se pune problema ca cetățenii să meargă la ANAF să-și plătească singuri contribuțiile la pensii și sănătate, aceasta rămânând în sarcina angajatorului, și a adăugat că sumele vor fi mai mari.
"Nu se pune problema ca vreun cetățean român angajat undeva să meargă singur să-și plătească singur contribuția CAS și CASS. Tot angajatorul, tot firma va face aceste plăți. Da, le vom face în contul angajatului, adică angajatul va avea o contribuție la sănătate și o contribuie la pensie mai mare, dar nu el va face acest ordin de plată, ci tot firma. Pentru că au apărut informații că vor merge oamenii la ANAF. Nu este adevărat. (...) Plătește firma contribuția în contul angajatului, pentru că se vorbea că se mută în sarcina angajatului. Acum, contribuția pentru fondul de pensii și pentru sănătate au niște valori. Ele vor fi mai mari. Asta înseamnă că în contul fiecăruia dintre noi atât la pensii, cât și la sănătate vor fi sume mai mari pe care le va plăti efectiv firma, dar în contul nostru, pentru noi. Contribuția la pensii va merge până la 25% și la pensii 10%", a declarat Dragnea la finalul ședinței coaliției de guvernare. El a adăugat că nu au fost prezentate cifre cu privire la rectificarea bugetară, anunţă Agerpres.
România are al şaptelea cel mai mare cost al contribuţiilor de asigurări sociale din 27 de ţări ale Spaţiului Economic European (SEE), după ce plafonarea bazei de calcul a fost eliminată de la 1 februarie 2017, potrivit unei analize realizate de Deloitte România.
"Observăm că ţările cu cele mai mari costuri sunt în mod oarecum evident şi cele care nu au plafon. Chiar dacă ratele de taxare sunt apropiate, sumele efectiv datorate cresc simţitor acolo unde lipseşte plafonul. România impune contribuţii comparabile cu Germania şi Belgia, fără a oferi şi beneficii comparabile asiguraţilor. O altă remarcă ar fi că majoritatea statelor permit asigurarea alternativă de sănătate în sistem privat, opţiune care în România lipseşte, deşi din ce în ce mai mulți angajaţi apelează strict la acest tip de servicii medicale", a spus Monica Ţariuc, manager la Deloitte România.
Impactul potenţial al măsurilor din programul de guvernare
În 2018, România ar urma să elimine patru din cele şase categorii de contribuţii de asigurări existente, să le transfere integral la angajat şi să reducă rata cumulată a acestora de la 39,25% până la 35%, conform programului de guvernare. Impozitul pe venit ar scădea de la 16% la 10% (0% pentru venituri sub 2.000 lei brut lunar).
Costul muncii va fi, în aceste condiţii, de 70%, faţă de 75% cât este în prezent. Pentru fiecare 100 lei primită de angajat, statul va încasa 70 lei, în loc de 75 lei, cât încasează acum.
"Conceptul – transferul contribuţiilor integral la angajat – este binevenit pentru că angajatorul are acum obligaţii, dar fără beneficii, iar angajaţii vor deveni mai conştienţi de costul muncii pentru care sunt remuneraţi. În prezent, ei au la cunoştinţă salariul brut care include propriile contribuţii, nu şi costul total cu salariul lor care înseamnă şi contribuţiile angajatorului", e de părere Raluca Bontaş de la Deloitte.
Pe de altă parte, ea apreciază că este discutabilă din punct de vedere legal eventuala obligare a angajatorilor de a creşte salariul brut ca să fie menţinută valoarea actuală a salariului net (în mână). "Probabil, cei mai mulţi angajatori vor creşte salariul brut. Există însă riscuri de a perturba piaţa muncii pentru că grilele de salarizare sunt stabilite în funcție de un coeficient raportat la valoarea salariului minim. S-ar putea produce inechităţi în salarizare în interiorul unei companii pentru că se va micşora ecartul dintre salarii", spune Raluca Bontaş.
România ar deveni astfel al doilea stat din Sud-Estul Europei care ar plasa contribuţiile de asigurări doar la angajat, în afară de Marea Britanie. Aparent, scăderea contribuţiilor cu 4,25 puncte procentuale duce la scăderea costurilor angajatorilor, însă fondul salarial total ar putea fi mai mare decât în perioada anterioară în care plafoanele erau aplicabile. Motivul este că economiile de la salariile mai mici vor fi contrabalansate de sumele datorate suplimentar pentru salariile mai mari, a adăugat Monica Ţariuc.
