"Lucrările probabil că ar fi trebuit să înceapă mult mai demult, dar semnarea contractului s-a făcut cu mare întârziere, la finele anului 2006. Este o întârziere care, după părerea mea, este condamnabilă. Revine responsabilitatea celor care au condus Bucureştiul în toţi aceşti ani pentru întârzierea şi nepăsarea cu care au tratat această problemă", a declarat premierul aflat în vizită pe şantierul staţiei de epurare Glina. Premierul a spus că apele Dâmboviţei în aval de staţia de epurare sunt poluate, prin urmare şi râul Argeş, dar şi Dunărea.

Şeful Executivului a spus că lucrările la prima linie tehnologică de epurare, care trebuie finalizată până în 2010, sunt întârziate cu 6 luni, însă firma constructoare a dat asigurări că va recupera timpul pierdut.

Pe de altă parte, firma constructoare susţine că forma contractului semnat cu Primăria Municipiului Bucureşti este defectuoasă, prin urmare plăţile se fac cu întârziere. Premierul a dat asigurări că Ministerul de Finanţe (MEF), instituţia care coordonează finanţările din Fonduri Europene, majoritare în finanţarea acestui proiect, va analiza această problemă.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului de Finanţe, Eugen Teodorovici a declarat că în prezent constructorul este plătit pentru realizarea unor utilităţi ale staţiei de la Glina cu un volum foarte mare, iar MEF va căuta prevederile legale care să îi permită să achite părţi ale unor lucrări mai mari, pe măsură ce acestea sunt realizate.

Potrivit ministrului Mediului Atilla Korodi, prezent în delegaţia oficială care a vizitat şantierul de la Glina, calitatea apei în aval de staţia de epurare are calitatea IV, adică nu poate fi utilizată în niciun scop. Ministrul a precizat că în afara Capitalei toate oraşele din ţară au staţii de epurare funcţionale.

El a mai spus că în aceeaşi situaţie cu Bucureştiul se află şi oraşele Budapesta şi Bratislava unde investiţiile pentru staţiile de epurare, de asemenea, nu au fost finalizate.

Staţia de epurare de la Glina va avea 2 linii tehnologice, iar beneficiarul este Primaria Municipiului Bucureşti. Prima dintre ele, care ar trebui să fie funcţională în 2010, va epura 55% din apele uzate din Capitală, iar investiţia se ridica la aproximativ 108 milioane euro.

Fondurile provin în proporţie de 58,34% dintr-un program ISPA, 27,48% dintr-un împrumut BEI, 10,99% dintr-un împrumut BERD, iar 3.19% de la bugetul de stat. În cele 108 milioane euro sunt incluse şi comisioanele pentru firma de consultaţă, pentru evaluator, dar şi pentru garanţiile impuse de Uniunea Europeană.

A doua linie tehnologică urmează să fie realizată în intervalul 2010-2015 şi ar trebui să epureze 100% din apele uzate ale Capitalei. Lucrările la staţia de epurare de la Glina au fost abandonate după 1989, în intervalul 2003-2004 a fost realizat studiul de fezabilitate, iar în decembrie 2006 a fost semnat contractul cu noul executant, firma grecească Aktor Athena.