"Dacă mergem aşa cum am mers în ultima lună, nu cred că sunt şanse
foarte mari să ridicăm mecanismul de monitorizare", a declarat Predoiu.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană reclamă o lentoare în ceea ce
priveşte rezultatele de la obiectivele de referinţă. În acest context, el a spus că CSM este în vizorul Comisiei Europene. "Se aşteaptă din
partea CSM o acţiune mai drastică în ceea ce priveşte politică
disciplinară şi inspecţia disciplinară. Se aşteaptă să finalizeze o
strategie disciplinără pe termen lung, este în lucru acest lucru", a
spus ministrul.
Predoiu a mai afirmat că oficialii de la Bruxelles aşteaptă şi ca Agenţia Naţională de Integritate să funcţioneze. "În ceea ce priveşte ANI, se aşteaptă ca această să funcţioneze şi, după cum se ştie, există eforturi clare în această direcţie. Deja întâmpină dificultăţi această instituţie, dar ea după cum vedeţi funcţionează. Pare fragilă şi deja a început să fie atacată. A ieşit cu un număr de dosare, au început controversele, neîncrederea, în bunul stil românesc", a precizat Predoiu.
Ultimul semnal de îngrijorare de la Bruxelles se referă la
amendamentele la Codul de Procedură Penală adoptate de Parlament.
Astfel, Comisia Europeană este îngrijorată că amendamentele la Codul de
Procedură Penală adoptate miercuri de Parlament pot împiedica
anchetarea cazurilor penale, a declarat purtătorul de cuvânt Mark Gray,
precizând că experţii CE au discutat detaliat acest lucru cu deputaţii
români încă din luna mai.
Comisia a stabilit în 2007, în cazul României, patru obiective de
referinţă privind mecanismul de cooperare şi verificare. Astfel,
România trebuie să asigure un proces judiciar mai transparent şi mai
eficient, printr-o responsabilizare crescută a Consiliului Superior al
Magistraturii şi printr-o mărire a capacităţii acesteia. România
trebuie să raporteze şi să monitorizeze impactul aplicării noilor
coduri de procedură civilă şi penală. Al doilea obiectiv de referinţă
atrage atenţia asupra necesităţii înfiinţării ANI, care să poată
verifica averile, incompatibilităţile şi potenţialele conflicte de
interese ale demnitarilor, ca apoi să emită hotărâri obligatorii în
baza cărora pot fi aplicate sancţiuni. Al treilea obiectiv face
referire la consolidrea procesului de luptă anticorupţie, prin
continuarea investigaţiilor profesioniste şi nepartizane a faptelor de
mare corupţie. Pe lângă consolidarea procesului existent, Comisia
Europeană cere luare unor măsuri sporite de luptă şi prevenire a
corupţiei, mai ales la nivel de autorităţi locale, la ultimul obiectiv.
