Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, luni, într-un interviu acordat BBC, că speră ca anchetele începute, în ultima vreme, de procurorii anticorupţie, să aducă pentru România un raport favorabil din partea Comisiei Europene.

Cătălin Predoiu a mai adăugat că România mai are, totuşi, destul de multe de făcut în privinţa reformării justiţiei şi a îmbunătăţirii luptei împotriva corupţiei.

Conform afirmaţiilor ministrului Predoiu, "există o serie de anchete care sunt în curs, există o serie de proceduri care sunt în curs", adăugând că acestea au în vedere "toate principiile de drept" şi se vor finaliza abia în momentul în care instanţele se vor pronunţa.

Întrebat dacă se aşteaptă la un raport favorabil din partea Comisiei Europene, ministrul justiţiei a spus că preferă să nu facă niciun comentariu în acest moment. "Sunt, în principiu, foarte reţinut cu privire la evaluări înainte de momentul la care trebuie făcute, cu atât mai mult cu cât urmează misiunea de evaluare a experţilor. Cred că o evaluare preliminară s-ar putea face abia după ce această misiune se va fi încheiat", a declarat Predoiu.

Într-un raport interimar dat publicităţii la începutul lunii februarie, Comisia Europeană şi-a exprimat "preocuparea" faţă de absenţa rezultatelor convingătoare în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Raportul sugera că România trebuie să îşi accelereze eforturile pentru a progresa în lupta împotriva corupţiei, înaintea raportului complet din luna iulie.

Raportul interimar "recunoaşte eforturile importante realizate pentru elaborarea unui Plan de acţiune credibil care descrie măsurile, termenele-limită şi instituţiile responsabile de îndeplinirea obiectivelor".

Comisia Europeană a stabilit în 2007, în cazul României, patru obiective de referinţă care vor fi evaluate în raportul din iulie, prin mecanismul de cooperare şi verificare. Astfel, România trebuie să asigure un proces judiciar mai transparent şi mai eficient, printr-o responsabilizare crescută a Consiliului Superior al Magistraturii şi printr-o mărire a capacităţii acesteia. România trebuie să raporteze şi să monitorizeze impactul aplicării noilor coduri de procedură civilă şi penală. Al doilea obiectiv de referinţă atrage atenţia asupra necesităţii înfiinţării ANI, care să poată verifica averile, incompatibilităţile şi potenţialele conflicte de interese ale demnitarilor, ca apoi să emită hotărâri obligatorii în baza cărora pot fi aplicate sancţiuni. Al treilea obiectiv face referire la consolidrea procesului de luptă anticorupţie, prin continuarea investigaţiilor profesioniste şi nepartizane a faptelor de mare corupţie.