Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va încuraja, în cadrul dezbaterilor, continuarea unei politici solide și angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spațiu predictibil, stabil și prosper, atașat valorilor și principiilor europene.
Summitul reprezintă un moment relevant în conturarea perspectivelor de evoluție a relațiilor Uniunii Europene cu partenerii din vecinătatea estică.
Totodată, summitul va urmări să confirme progresele din cadrul celor patru domenii prioritare de cooperare stabilite la reuniunea precedentă, de la Riga, organizată în anul 2015: capacitate administrativă și bună guvernare, oportunități de piață, interconectări și schimbări climatice, mobilitate și contacte interumane.
De asemenea, agenda dezbaterilor va urmări fixarea unor direcții și a 20 de obiective concrete pentru orizontul anului 2020, ce vor fi reflectate într-o foaie de parcurs pentru ghidarea eforturilor comune ale Uniunii Europene și ale statelor partenere.
Implementarea acestui plan de lucru va fi urmărită în cadrul panelurilor dedicate din cadrul fiecăreia din cele patru platforme multilaterale a Parteneriatului Estic, care vor fi restructurate pentru a fi mai eficiente — democrație, bună guvernare și stabilitate; integrare economică și convergență cu politicile UE; securitate energetică; contacte între persoane.
Summitul reunește reprezentanți din conducerea statelor membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări partenere din Europa de Est — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Parteneriatul estic a fost lansat în anul 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
