Președintele Estoniei: Rusia amenință întreaga ordine mondială

"Actul final de la Helsinki interzice modificarea granițelor pe calea agresiunii și stipulează fără echivoc că nicio asemenea schimbare a granițelor nu va fi recunoscută. Acest lucru a fost deja anulat prin atacul (inițiat de Rusia) asupra Georgiei în 2008. (La acea vreme, premierul Vladimir) Putin și (președintele Dmitri) Medvedev au spus că au făcut acest lucru pentru că Georgia dorea să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Nimeni nu a auzit semnalul de alarmă', a amintit președintele estonian.

'Acum este vorba de Ucraina, unde — lucru și mai ieșit din comun — casus belli constă în faptul că Ucraina dorea să încheie un Acord de asociere cu UE. În realitate, un asemenea acord nu oferă prea multe', subliniază Ilves.

În opinia liderului estonian, 'Occidentul se află în prezent în stare de șoc'. În acest context, Ilves a făcut o analogie cu anii 1945 și 1946, când 'SUA și Europa au început să observe că aliatul lor de până atunci în lupta cu nazismul a început să facă lucruri trăsnite, să doboare guverne și să declanșeze un război civil în Grecia'. Inițial Occidentul nu știa ce să facă, însă apoi 'replica au constituit-o NATO și planul Marshall'. 'Lumea se schimbase... A fost începutul Războiului Rece', amintește Ilves.

Ilves este convins că 'puntea de legătură pe uscat până în Crimeea nu este nici pe departe un pronostic improbabil'. 'Se pare că scopul Rusiei în Ucraina de Est este să creeze încă un conflict înghețat'.

În ceea ce privește speculațiile unor analiști conform cărora următoarea țintă a Rusiei ar fi Narva (al treilea oraș ca mărime din Estonia, unde 90% din populație este formată din etnici ruși), Ilves este de părere că acestea sunt absolut nefondate. 'Tot citesc că urmează Narva. Asta-i o prostie. Salariul mediu al unui miner rus din (regiunea ucraineană) Donețk este (echivalentul a) 200 de euro pe lună. Salariul mediu al unui miner rus din Estonia este de 2.000 de euro pe lună. Toți locuitorii Estoniei sunt membri ai UE și se bucură de dreptul la libera circulație a forței de muncă în Europa. Sondajele de opinie arată că oamenii (din Narva) susțin anexarea rusă a Crimeii. Însă, dacă îi veți întreba dacă doresc să fie parte a Rusiei, ei vor răspunde negativ', a atras atenția Ilves.

Liderul estonian a amintit, de asemenea, că Actul fondator NATO-Rusia a fost semnat în 1997, pe vremea când Boris Elțin era președinte al Rusiei, dar că de atunci situația s-a schimbat în mod considerabil. Pe atunci, 'era totul la genul pace, dragoste și Woodstock, iar acum suntem în plin Altamont (celebrul și infamul festival Altamont, din 1969, la care s-au înregistrat patru decese — n.red.). Aș spune că, între 1997 și 2014, climatul de securitate s-a schimbat substanțial. Cred că trebuie să reanalizăm acest parteneriat iluzoriu care există între NATO și Rusia', a spus Ilves.

Întrebat dacă este de părere că, odată cu aderarea la NATO, Estonia a traversat Rubiconul, Ilves a spus că ceea ce contează este că Estonia se află pe malul potrivit al Rubiconului. 'Este o mare diferență între (a fi un stat membru al) NATO și non-NATO. De ce oare NATO nu apără Ucraina? Pentru că Ucraina nu este membru al NATO, iar noi suntem. Problema care se pune nu este dacă noi credem în articolul 5 (al NATO, privind apărarea colectivă, care funcționează pe principiul toți pentru unul, unul pentru toți — n.red.). Întrebarea este: oare Putin crede în Articolul 5?'

Ilves a mai spus că SUA nu vor trimite trupe pe teritoriul unei țări care nu este membră a NATO, riscând astfel un conflict cu Rusia. Dar, consideră președintele eston, 'ar risca un conflict într-o țară NATO pentru că este vorba de o obligație de tratat'. 'Nu există o obligație de tratat în cazul Ucrainei', a punctat Ilves. 'Când ne-am obținut independența, i-am pus pe cei mai buni și pe cei mai inteligenți să lucreze la integrarea Estoniei în UE și în NATO. Slavă Domnului că am făcut-o!', a conchis președintele estonian.