Lui Laurenţiu Adam îi plăcea distracţia, informează evz.ro. Se poza ca un fotomodel şi aproape în niciun cadru nu-i lipseau două accesorii, un pahar de whiskey şi o cutie de energizant. Când făcea câte o "tranzacţie" grasă sărbătorea cu o sticlă de vin scump şi pufăia dintr-un trabuc fin. Ca orice tânăr care câştigă bine din afaceri, de sub cămaşă îi sărea eticheta de firmă.
Partenerul de distracţie şi colegul de "firmă" al lui Adam era Sebastian Papavă. Amândoi aveau abonament la clubul de fiţe.
Un alt lider, Horaţiu Bălănescu, îşi deschisese o firmă în domeniul stomatologiei. Potrivit bilanţului anual, în 2009 a avut o cifră de afaceri cât pentru o ieşire la cofetărie. Banii veneau din altă parte. Îl ajutau la numărat şi împărţit dolarii americanilor, fratele său şi un prieten.
Sistemul de fraudare pus la punct de români funcţiona ca o cooperativă.
Erau trei mari grupări: una în America şi două în România. Platformele de vânzări virtuale erau create în "laboratoarele" din România. "Un individ cu bani închiria un apartament, unde caza şi câte şase - şapte tineri care se ocupau cu fabricarea unor pagini web cu oferte mici. Foloseau nume de cetăţeni străini, în special americani, pentru a prezenta încredere", a explicat unul dintre anchetatori.
În şapte judeţe şi în Bucureşti funcţionau peste zece de astfel de mici "cuiburi", coordonate de lideri zonali. Al doilea mare grup era în America. Cei de peste Ocean foloseau identităţi şi documente false atunci când ridicau banii transferaţi în conturi. Apoi foloseau diferite metode ca să îi trimită în România, prin transfer bancar, prin poştă, intermediari sau îi aduceau chiar ei, cash.
Cel de-al treilea grup, aflat în România, se ocupa de transferul banilor. "Practic, echipa din care făceau parte cei doi medici (Laurenţiu Adam şi Horaţiu Bălănescu - n.r.) era cea mai importantă, îi coordona pe cei din America şi asigura virarea banilor", a mai precizat anchetatorul.
O bună parte din bani, 60 - 65%, ajungea la liderii din România, iar restul la ceilalţi care "ajutau" să funcţioneze sistemul.
Vineri seară, o mare parte dintre cele 50 de persoane reţinute de procurori au primit mandate de arestare pentru 29 de zile.
În Bucureşti, au fost arestaţi 23 de infractori cibernetici, iar dintre cei 16 reţinuţi în Gorj, 13 vor sta în puşcărie în următoare lună. Toţi vor fi judecaţi pentru fraude informatice, înşelăciune şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M