Foto: NewsIn

Cât timp premierul a apelat la medierea Curţii Constituţionale, conducerea PNL a apelat la o remaniere guvernamentală şi l-a desemnat pe ministrul apărării Teodor Meleşcanu drept ministru plin la Justiţie, în condiţiile în care acesta asigurase deja interimatul pe durata vacantării funcţiei după demisia lui Chiuariu.

La sfârşitul lunii februarie, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu l-a propus pentru portofoliul Justiţiei pe Cătălin Predoiu, un tânăr avocat specialist în drept comercial, cu un curriculum vitae impresionant. După numire au apărut suspiciuni legate de legăturile sale cu omul de afaceri Dinu Patriciu, infirmate chiar de preşedintele Băsescu.

Noul ministru al Justiţiei s-a declarat independent politic, dar adeptul ideilor liberale. A promis să apere justiţia de ingerinţele politice neconstituţionale şi a spus că aşteaptă de la procurori anchete imparţiale. Codurile penal şi civil, lipsa de personal din justiţie şi remunerarea magistraţilor, dar şi cele patru obiective specifice asumate (benchmarkuri) de România ce urmau să fie evaluate prin cele două rapoarte de ţară ale Comisiei Europene au fost principalele obiective pe agenda proaspătului ministru.

În legătură cu dosarele miniştrilor şi foştilor miniştri care sunt anchetaţi şi pentru care s-a cerut avizul Parlamentului, Predoiu a fost de părere că ar trebui modificată Constituţia, pentru a evita clauza de salvgardare.

Înaintea raportului final al CE din iulie, Cătălin Predoiu a repins idea că nu se mai face reformă şi nu se mai luptă împotriva corupţiei, aducând ca argument adoptarea legii ANI care urma să aibă un buget majorat. “Sunt încă probleme nerezolvate, dar am revenit pe un drum bun”, susţinea Predoiu.

Ministrul Justiţiei a calificat documentul CE drept “obiectiv, echilibrat şi realist” şi a apreciat că România se află pe un drum pozitiv, iar continuarea reformelor este “singura cale de ridicare a mecanismului de cooperare şi verificare într-un viitor previzibil”. “Comisia Europeană a criticat pe drept incoerenţa deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a recunoscut Cătălin Predoiu, după publicarea la Bruxelles a raportului.

Numirea unui nou şef la DNA a fost o adevărată piatră de încercare pentru deţinătorul portofoliului Justiţiei. Mai multe ONG-uri i-au cerut să reziste presiunilor şi să îl nominalizeze pe Daniel Morar pentru un nou mandat în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Din punctul de vedere al Comisiei Europene care a lăudat constant activitatea instituţiei, reconfirmarea în funcţie a lui Daniel Morar era un "caz-test pentru angajamentul reînnoit al autorităţilor române". Şi totuşi, Cătălin Predoiu a propus-o pe consiliera sa Monica Şerbănescu, pentru poziţia ocupată până atunci de Daniel Morar, iar acesta urma să fie adjunctul lui Şerbănescu sau înalt reprezentant al României la Bruxelles. Morar a respins propunerea lui Predoiu şi a rămas ăn funcţie prin delegarea sa ca şef interimar semnată de Procurorul general, Laura Kovesi. Propunerea ministrului a fost lăudată de unii membri PNL, PSD şi PC şi criticată de PD-L, ONG-uri şi presa internaţională. “Luptător anticorupţie concediat” a titrat The New York Times sau "Ministrul justiţiei l-a înlocuit din funcţie pe procurorul-şef Daniel Morar, o demitere ce ar putea slăbi eforturile ţării de a combate corupţia printre politicienii de rang înalt, potrivit observatorilor", a comentat Reuters.

În cele din urmă, CSM nu a dat undă verde pentru numirea Monicăi Şerbănescu, urmată şi de respingerea preşedintelui Traian Băsescu la începutul lunii noiembrie.

“Lumea este nemulţumită de CSM, pentru că magistraţii Consiliului Superior al Magistraturii se comportă ca nişte sindicalişti şi îşi apără colegii care greşesc, în loc să ia măsuri, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu în legătură cu membrii instituţiei condusă în acest an de Lidia Bărbulescu. Ministrul Justiţiei a spus, însă, că nu trebuie să se generalizeze, deoarece în CSM sunt magistraţi cu experienţă şi cu prestanţă, deşi a recunoscut că, în mandatul său, nu a reuşit să obţină "mari rezultate" în relaţia cu această instituţie.

Spre sfârşitul mandatului, Cătălin Predoiu a cedat tentaţiei de a intra în politică. La alegerile parlamentare a candidat din partea PNL într-un colegiu din judeţul Buzău, fiind învins de un contracandidat de la PSD, cercetat penal.

Predoiu a criticat neincluderea reformei în justiţie printre priorităţile premierului desemnat iniţial, Theodor Stolojan. Nimeni nu ştia ce urma să se întâmple cu acest portofoliu pentru care au existat atâtea negocieri şi s-au vehiculat atâtea nume. Anunţarea nominalizării lui Cătălin Predoiu pentru un nou mandat la Justiţie în guvernul Emil Boc a fost marea surpriză a acestei echipe.

Procurorul general o consideră “o veste bună”, însă colegii din PNL îl consideră “lipsit de caracter”. ONG-urile din domeniu sunt rezevate sau îl văd ca pe “o mare dezamăgire”, cum este cazul SAR. Nominalizarea altei persoane decât Daniel Morar la DNA şi lipsa consultărilor publice pe marginea codurilor penale sunt principalele reproşuri aduse. La acestea, se adaugă presiunea raportului de ţară şi implicit respectarea obiectivelor asumate prin tratatul de aderare încheiat în decembrie 2004, dar şi targetul fixat de preşedinte de a ridica mecanismul de cooperae şi verificare. Numai că îndeplinirea acestei dorinţe depinde în mare măsură de voinţa clasei politice de a reforma justiţia, un lucru greu de schimbat care îi va da cele mai mari bătăi de cap viitorului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu.