Membrii Colegiului CNSAS s-au reunit marţi dimineaţă, în şedinţă extraordinară, în contextul în care aceştia au anunţat că analizează dosarele celor 29 de politicieni cu dosare de urmăriţi sau de informatori ai Securităţii.
Dintre politicienii ale căror dosare au fost declasificate şi sunt cuprinşi în aşa-numitul lot al celor 29, Dragoş Ujeniuc, de la PNL, şi Gyorgy Frunda, de la UDMR, au sosit la sediul CNSAS pentru audieri.
Dragoş Ujeniuc figurează cu dosar de urmărit de către Securitate, în timp ce Gyorgy Frunda are dosar de reţea, adică de informator al Securităţii, dar posedă şi dosar de urmărit.
Liderul UDMR Gyorgy Frunda a declarat la ieşirea de la CNSAS că a văzut cinci dosare pe numele său, dintre care două de reţea, despre care susţine că ar fi fost întocmite pe vremea în care s-a încercat, fără succes, racolarea sa de către Securitate.
Referitor la dosarele de reţea, senatorul UDMR a spus că existenţa acestora s-ar justifica prin faptul că Securitatea a încercat să-l racoleze şi nu a reuşit. Frunda a afirmat că a dat două declaraţii la securitate, una în care şi-a exprimat refuzul de a colabora şi alta, în care a precizat că nu va face publică încercarea de racolare.
În privinţa secretizării dosarului său, Frunda a explicat că, în 2000, când a candidat la preşedinţie, a cerut dosarul, însă i s-a răspuns că documentele conţin numele unor ofiţeri activi. Senatorul UDMR a precizat că, din ceea ce a văzut ieri, acestă afirmaţie nu se probează.
CNSAS a verificat trecutul candidaţilor la preşedinţie şi parlament în două rânduri până acum - în 2000 şi în 2004. Frunda a candidat şi la preşedinţia ţării, şi la un mandat de senator în ambele rânduri. Nu a apărut niciodată pe listele publicate de CNSAS cu ofiţerii şi turnătorii Securităţii.







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M