Aproximativ 25 de poduri din Capitală au probleme la structura de rezistenţă sau au defecte din construcţie. Aşa reiese din mai multe expertize tehnice comandate de Primăria Capitalei în 2005 la Catedra de Drumuri şi Poduri din cadrul Facultăţii de Construcţii.

Multe dintre podurile Bucureştiului au fost construite înainte de Revoluţie, cu materiale de proastă calitate, ba unele chiar pe structuri mai vechi, aflate deja într-o stare avansată de degradare.

"Defecţiunile care s-au constat au fost legate de o întreţinere proastă sau inexistentă care a dus la slăbirea structurii de rezistenţă. În momentul în care s-a făcut o completare, nu s-au reparat degradările care erau la structura anterioară", a precizat Florian Burtescu, profesor doctor inginer Catedra de Drumuri şi Poduri.

Reprezentanţii primăriei Capitalei ştiu de multă vreme de starea proastă a podurilor.

"Vom ţine seama de toate recomandările specialiştilor pentru a face sigure toate podurile din Capitală. Pasajul de la Unirea este în atenţia noastră de mai bine de un an, avem documentaţia necesară şi ne vom apuca în curând de reabilitarea. Va fi o lucrare foarte dificilă, căci necesită închiderea circulaţiei din zonă", a susţinut Adriean Videanu, primarul Capitalei.

De altfel, conform datelor de la Catedra de Drumuri şi Poduri, Pasajul Unirea este obiectivul cu cea mai avansată stare de degradare, iar structura de rezistenţă este grav afectată. Finalizat odată cu metroul, pasajul a fost construit pe o structură veche de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Puţine dintre podurile finalizate înainte de Revoluţie au fost reabilitate, iar printre acestea se numără şi Podul Grant.