În medicina tradițională sunt folosite, de la Forsythia suspensa, în special fructele uscate (semințele), dar și frunzele, tulpina și rădăcinile. Din acestea se prepară ceai, extract, ulei esențial, esență, suc, decoct. Fructele conțin lignani (fitoestrogeni), flavonoide (rutin), triterpenoide (acid betulinic, acidul oleanolic, acid ursolic etc.), potrivit agerpres.ro.
În medicina naturistă chineză este considerată una din cele 50 de ierburi fundamentale și este folosită de peste 4000 de ani în terapia cancerului. Se cultivă în nord-estul Chinei, pe fluviul Yangtze și în provincia Yunnan și în funcție de sezoanelor de cules, se împart în două soiuri — Qing Qiao (fructe Forsythia verde) și Lao / Huang Qiao (fructe uscate/ Forsythia galben). Forsythia a fost înregistrată pentru prima dată în Shennong Bencao Jing, de către Tao Hongjing care consemna utilitatea acesteia în tratarea stărilor cu temperatură și frisoane; abcese și inflamații; leziuni maligne și tumori.
Forsythia este utilizată în tratamentul bronșiolitei, amigdalitei, durerii în gât, febrei, vărsăturilor, bolilor de inimă, gonoree, dureri și inflamații, precum și în cazul unor erupții cutanate. Acidul oleanolic pe care îl conține ajută la protejarea inimii, induce diureza și scade tensiunea arterială.
Este mai frecvent utilizată ca plantă aromatică. Motivele pentru care se utilizează pe scară largă sunt lipsa toxicității și acțiunea blândă asupra sistemului digestiv. De asemenea planta este inclusă în formule care au devenit cunoscute pentru eficiența lor în tratarea stărilor febrile.
Frunzele sunt indicate în tratarea hipertensiunii arteriale, diaree, dureri în gât. Decoctul de flori și fructe necoapte Forsythia are efecte bactericid, acaricid și este bun în îngrijirea pielii. Spălarea feței cu acest decoct dimineața sau înainte de a merge la culcare, o dată pe zi, poate reduce în mod eficient apariția melasmei (pigmentare facială), a acneei și a ridurilor. De asemenea, decoctul poate preveni vărsăturile și proteja ficatul.
