Pionieri ai aviaţiei româneşti, Henri Coandă şi Aurel Vlaicu se remarcă prin invenţii precum avionul cu reacţie sau aripa cu profil variabil. Graţie lor, şcoala românească ocupă un loc de primă mărime în aeronautica mondială.

Strălucit inginer şi inventator, Henri Coandă este părintele avionului cu reacţie. Invenţiile sale au deschis drumul pentru avioanele militare rapide, dar şi pentru cele de pasageri. Cu studii în Germania şi Franţa, Coandă a lucrat sub coordonarea inginerului Eiffel, constructorul celebrului turn parizian cu acelaşi nume. În 1910 a construit primul avion cu reacţie din lume, care a făcut senzaţie la Salonul de Aeronautică de la Paris.

Cea mai cunoscută şi utilizată descoperire a românului este ,,efectul Coandă’’, care a constituit un uriaş salt în industria aeronautică. Acest efect se referă la devierea unui jet de fluid după conturul suprafeţei pe care se scurge, aderând la această suprafaţă. În aeronautică, acest lucru înseamnă că datorită formei aripii de avion, aerul care se mişcă de-a lungul acesteia se va îndrepta în jos, datorită efectului Coandă. Astfel, aerul care părăseşte aripa împinge avionul în sus, ridicându-l. De asemenea, Coandă a fost şi un prolific inventator, brevetând peste 250 de invenţii.

Pilot, inginer şi inventator, de numele lui Aurel Vlaicu se leagă inovaţii precum forma de săgeată a avionului, trenul de aterizare cu roţi independente sau aripa cu profil variabil. Tot el a realizat primul avion metalic din lume. La data de 17 iunie 1910, Vlaicu zboară cu un aparat construit chiar de el, pe un câmp din apropierea Bucureştiului. Ulterior, această dată a devenit Ziua Aviaţiei Române.