Curtea de Apel Bucureşti a respins, marţi, recursul parchetului care a contestat decizia de revocare a arestării preventive a lui Petru Nica judecat în dosarul "Jaful secolului" şi a dispus punerea în libertate a acestuia, a declarat astăzi pentru NewsIn, Pavel Filip, vicepreşedintele curţii.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis în 9 octombrie cererea lui Petru Nica de revocarea arestării preventive decizia putând fi atacată cu recurs.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis şi în data de 10 septembrie cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de Petru Nica, ultimul inculpat din dosarul "Jaful secolului", dar judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis ulterior recursul formulat de procurori împotriva deciziei Tribunalului.

Avocatul lui Petru Nica solicitase instanţei revocarea măsurii arestării preventive pe motiv că inculpatul pe care îl reprezintă a stat în închisoare o perioadă suficient lungă pentru a se apropia de cea prevăzută de lege pentru fapta pe care a comis-o. "Arestul preventiv se transformă în executarea pedepsei", a declarat avocatul lui Petre Nica în faţa instanţei.

În 5 iulie 2004, Petru Nica, angajat al firmei CPI Security, şoferul unei autospeciale blindate pentru transportul banilor, a dispărut cu 100 de miliarde lei vechi colectate de la filialele ABN Amro din Galaţi, Constanţa şi Ploieşti.

Maşina din care dispăruseră 16 saci în care se aflau 88,4 miliarde lei vechi şi 33.396 de dolari, a fost găsită abandonată pe strada Madrigalului din cartierul bucureştean Băneasa. Complicii lui Nica, Gabriel Velescu şi Aurelian Paven, l-au aşteptat pe traseu, pe DN1, şi l-au ajutat să transfere banii într-un Dodge, şi ulterior să-i ascundă.

După o săptămână de cercetări, în care au stabilit că totul fusese premeditat cu mare grijă, politiştii bucureşteni au reuşit să-i prindă pe toţi trei, Nica fiind descoperit într-o vilă din Snagov. Velescu şi Paven închiriaseră o vilă, prin intermediul unei agenţii imobiliare, iar contractul a fost semnat de Ionela Popa, partenera lui Velescu, şi plătit cu 12.000 de dolari din banii furaţi.

Procurorii au recuperat cea mai mare parte a pagubei, cu excepţia a 8,5 miliarde lei vechi, care nu au fost descoperiţi niciodată. Avocaţii celor trei susţin că aceste miliarde care nu ies la socoteală, n-ar fi existat niciodată, şi au acuzat banca de spălare de bani.

Sursă: NewsIn