În regiunea, delimitată de Cercul Polar de Nord, disputată de cinci ţări - Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia, Danemarca - există 90 de miliarde de barili de petrol, 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 44 de milioane de barili de gaz natural lichefiat. Aproximativ 84% dintre aceste zăcăminte sunt submarine.
Aceste noi resurse - aşa-numite "nedescoperite, dar exploatabile din punct de vedere tehnic", adică nu au fost demonstrate, spre deosebire de rezervele demonstrate - nu sunt luate în calcul la volumul rezervelor mondiale de hidrocarburi. Estimarea lor comportă un grad de incertitudine, a subliniat Donald Gautoer, geolog la USGS.
Resursele energetice din zona arctică reprezintă 13% din petrolul nedescoperit din lume, 30% din gazul nedescoperit şi 20% din gazul lichefiat nedescoperit.
Din cei 90 de miliarde de barili de petrol din zona arctică, 30 de miliarde se află în provincia Alaska, în timp ce restul sunt repartizate în special în bazinul Mării Barents (Rusia), în vestul Groenlandei (Danemarca) şi în estul Canadei.
"Platoul Alaska este, potrivit informaţiilor actuale, locul unde trebuie căutat petrol, în prezent, în zona arctică", a declarat Gautier, în condiţiile în care Statele Unite au autorizat din nou forajele submarine şi şi-au intensificat activităţile de explorare din peninsulă.
În prezent, rezervele americane de petrol sunt de 22 de miliarde de barili, iar producţia anuală a Statelor Unite se ridică la 1,6 miliarde.
La nivel mondial, rezervele "dovedite" de petrol sunt de 1.238 de miliarde de barili, producţia este stabilă, iar consumul mondial (aproximativ 30 de miliarde de barili pe an) creşte în fiecare an. În consecinţă, rezervele de petrol din zona arctică ar ajunge pentru trei ani. Gazul natural din Arctica reprezintă aproximativ o treime din volumul de gaz natural mondial "nedescoperit".
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M