Foto:profmcampus.ro

Potrivit datelor studiului, cele mai multe dintre actele de violenţă înregistrate, respectiv omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de moartea victimei, tâlhărie urmată de moartea victimei, vătămare corporală gravă, pruncucidere, sunt săvârşite de bărbaţi (aproximativ 93%), cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani.

În ceea ce priveşte nivelul de studii al autorilor, se constată că peste 70% dintre ei fie nu făcuseră niciodată şcoală, fie urmaseră doar cursurile şcolii generale, în timp ce doar aproximativ 1% dintre infracţiuni au fost comise de persoane cu studii superioare. Astfel, peste două treimi dintre actele de violenţă extremă au fost comise de persoane fără nicio ocupaţie sau de agricultori. De altfel, mediul rural pare a fi cel mai bine reprezentat în tabloul infracţional al violenţei, în 62% din cazuri autorii având domiciliul la ţară.

Referitor la cauzele care au condus la comiterea violenţelor, în 61,6% din cazuri acestea sunt comise "fără cauză", iar în 33,7% cauzalitatea este redusă la influenţa consumului de alcool. De asemenea, 17% dintre infracţiuni sunt apreciate ca având mobil "conflictul spontan".  Gelozia, jaful, răzbunarea sunt şi ele reprezentate cu 9 -10%.

La nivelul mediului familial, psihologii consideră că abandonarea multor copii de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate reprezintă o problemă care le poate afecta comportamentul şi dezvoltarea. Aceştia sunt lăsaţi la rude puţin interesate sau incapabile să ofere educaţie, supraveghere şi sprijin moral minorilor sau pur şi simplu lăsaţi să se descurce singuri. În aceste condiţii, mulţi copii dezvoltă comportamente deviante, traduse în fugă de acasă, absenteism sau abandon şcolar, vagabondaj, afiliere la grupări marginale, stradale. 

De asemenea, specialiştii reclamă o lipsă a unor programe educaţionale susţinute la nivelul şcolilor, care să conducă la formarea unor caractere puternice, cu un nivel ridicat al respectului de sine, bazat pe respectarea valorilor morale, pe gândirea critică, pe autoanaliză şi autocontrol al emoţiilor şi atitudinilor.

O altă problemă este reprezentată de numărul mare al persoanelor care manifestă tulburări psihice, pe fondul consumului de alcool. Potrivit  rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România se plasează pe locul 5 în Europa în privinţa tulburărilor psihice, iar specialiştii apreciază că aproximativ 20% din populaţia ţării suferă de o formă sau alta de tulburare psihică, în timp ce aproximativ 30% din populaţie prezintă riscul de a dezvolta asemenea probleme pe parcursul vieţii.

La ţară, educarea şi disciplinarea copiilor include frecvent lovirea acestora, chiar dacă acest fapt este cu greu recunoscut. De exemplu, doar 5,5% au admis că în satul lor sunt cazuri de maltratare fizică a copiilor, deşi o treime dintre subiecţi cred că pentru educaţia unui copil este necesară şi bătaia, iar 42% dintre respondenţi consideră că bătaia administrată unui copil se justifică uneori.