Raportul WWF "Insula comorii" a colectat informaţii din lucrările ştiinţifice publicate între 1999 şi 2010. Astfel, în 11 ani, cercetătorii au găsit 385 de specii noi de plante, 42 de nevertebrate, 17 specii de peşti, 69 de amfibieni, 61 de reptile şi 41 de mamifere. Aceste noi specii trăiesc în ecosisteme diverse, inclusiv jungle, recife de corali, păduri de foioase şi de conifere şi deşerturi.
"Acest raport arată încă o dată cât de unice şi de neînlocuit sunt diversele ecosisteme din Madagascar, care găzduiesc aceste specii", a declarat Nanie Ratsifandrihamanana, directorul programului de conservare din Madagascar al WWF. CITEŞTE ÎNTREG RAPORTUL AICI
Printre speciile descoperite în aceşti ani se numără şi cea mai mică primată din lume, lemurul şoarece Berthe (Microcebus berthae) de doar 10cm lungime, dar şi palmierul Tahina (Tahina spectabilis), un palmier palmat imens, care înfloreşte o singură dată în viaţă.
Cercetătorii au mai descoperit şi un păianjen (Nephila komaci) care ţese plase aurii, de peste un metru diametru, precum şi o şopârlă gecko de culoare scoarţei copacilor, care însă îşi schimbă culoarea rapid în albastru sau verde, în timpul ritualului de împerechere.
În ultimul deceniu, Madagascar a făcut progrese mari în protecţia ecosistemelor sale, însă în ultimii ani a stagnat, mai ales după lovitura militară din 2009, care a dus la colapsul guvernului şi instituţiilor care lucrează pentru protecţia mediului insulei. În haosul care s-a instalat după lovitură, junglele Madagascarului au fost defrişate pentru lemnul preţios. Rata pierderii pădurilor a crescut cu o treime, iar fondurile pentru protecţia lor au dispărut.
În ultimul an, însă, situaţia a început să se îmbunătăţească. În timp ce ONG-urile din Madagascar se luptă pentru fonduri, întrucât guvernele mondiale nu recunosc autoritatea care a preluat puterea după lovitura de stat, Ministerul Mediului a început acţiunile împotriva defrişărilor ilegale şi a traficanţilor. 27 de ONG-uri au creat o alianţă pentru a face presiuni asupra guvernului în ceea ce priveşte protecţia mediului. Există semnale care arată că defrişările ilegale s-au mai domolit puţin, anul trecut.
Prin acest raport, WWF face apel la strângerea de fonduri pentru programele sale de conservare a speciilor din Madagascar.
"Aceste noi specii incredibile arată miza din Madagascar şi ceea ce poate fi pierdut pentru totdeauna,dacă nu le salvăm acum", a mai spus Ratsifandrihamanana.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M