"Raportul pe care l-am primit de la Spitalul Obregia arată că numărul tinerilor cu vârste între 15 şi 35 de ani care consumă etnobotanice este în creştere. Debutul se face în jurul vârstei de 15-16 ani. Astfel, prin campania pe care Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti şi Ministerul Administraţiei şi Internelor o demarează azi (miercuri - n.r.) 'Nu etnobotanicelor!', ne dorim ca tinerii liceeni să fie conştienţi de efectele substanţelor psihotrope", a precizat prefectul.
Potrivit lui Atănăsoaei, substanţele sunt comercializate sub denumirea de etnobotanice, cu toate că, de multe ori, ele nu au nicio legătură cu plantele. Acestea pot fi exclusiv produse chimice sau părţi din plante care se combină cu substanţe artificiale, rezultatul obţinut având efect halucinogen.
"Nu vrem să dăm sfaturi sau să ameninţăm cu diverse pedepse, vrem doar să le arătăm tinerilor că întotdeauna există alternativă, dar că depinde strict de ei să ia cea mai bună decizie. Campania de conştientizare şi prevenţie va fi derulată în majoritatea liceelor din Bucureşti. Dialogul nostru se va realiza prin intermediul unor ateliere de creaţie, de teatru, film, fotografie, muzică, dans sau dezbateri, care se vor desăşura pe parcursul a şase săptămâni, încercând să demonstrăm că putem vedea viaţa altfel şi fără să consumăm etnobotanice. Atelierele se vor organiza în afara orelor de curs", a conchis prefectul.
În primăvară, 67% dintre tineri erau de părere că autorităţile guvernamentale nu au dezvoltat, în ultimii doi ani, programe şi proiecte de prevenire a consumului de droguri, potrivit unui sondaj al Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) România.
În ceea ce priveşte utiliatatea campaniilor antidrog, tinerii le consideră necesare. 77% dintre cei chestionaţi au spus că ar participa la astfel de campanii, în timp ce doar 7% s-au declarat dezinteresaţi.
În ianuarie 2010, guvernul a interzis, printr-o ordonanţă de urgenţă, 36 de plante şi substanţe etnobotanice, comercianţii beneficiind de o perioadă de tranzit de la intrarea în vigoare a actului normativ, pentru a distruge stocurile.
În iunie 2010, lista etnobotanicelor interzise a fost completată, la propunerea Ministerului Sănătăţii, cu încă opt substanţe cu efect psihoactiv identificate de către experţi. Cu toate astea, comerţul cu substanţe halucinogene a continuat aproape nestingherit, pe sub tejghea sau pe internet. La multe dintre controalele efectuate la magazinele de profil s-a constatat că, pe lângă etnobotanice, amatorii puteau cumpăra haşiş ori marijuana.
Spre finalul anului trecut, mai mulţi primari au decis să-şi facă propriile legi pentru stoparea comerţului cu etnobotanice, astfel că în mai multe oraşe, inclusiv în Bucureşti, au fost adoptate hotărâri de consiliu local prin care, practic, s-a interzis comerţul cu halucinogene.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M