Peste 30% dintre români au cont pe o reţea de socializare. Vezi preferinţele românilor pe internet

În ultimii zece ani, proporţia de utilizatori de Internet din România a crescut de 10 ori, ajungând de la 3,6% în 2000 la 35,5% în 2010 (raportat la întreaga populaţie), conform unor statistici furnizate de Internetworldstats.com.

În pofida acestei creşteri, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte utilizatorii de Internet, procentul de 35.5 situând-o mult sub media Uniunii, de 67,60%. După cum se poate observa şi în graficul de mai jos, ţările situate la celălalt pol al acestei ierarhii sunt Olanda şi Suedia, având un procent de 86,6 de utilizatori, respectiv 92,5.

De asemenea, boom-ul internautic nu este însoţit şi de o utilizare a Internetului la fel de frecventă precum în celelalte state ale Uniunii Europene, doar 21% dintre utilizatorii de Internet din România accesând mediul on-line în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, comparativ cu 53% media pentru UE.

În ceea ce priveşte prezenţa on-line a autorităţilor, acestea sunt invizibile pentru mai mult de patru cincimi dintre utilizatorii de Internet din România. Astfel, puţin sub 20% se informează de pe site-urile oficiale ale autorităţilor, mult sub media UE, care depăşeşte 50%. Danemarca este liderul în Europa la acest capitol, peste 80% dintre cetăţenii săi apelând la site-urile oficiale ale autorităţilor pentru a obţine informaţii.

Cu toate acestea, românii se bucură de cele mai bune condiţii internautice din Europa, cel puţin în ceea ce priveşte viteza de navigare, depăşind chiar şi SUA.

Aceeaşi sursă indică locul patru în lume pentru România în topul celor mai mari viteze de conexiune la Internet, fiind depăşită doar de „tripleta asiatică”: Coreea de Sud, Hong Kong şi Japonia.

Pornind de la aceste date, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat un studiu asupra comportamentului internautic şi asupra utilizării Internetului în România.

Conform acestui sondaj, mai mult de jumătate dintre români se declară utilizatori ai Internetului (52%), dintre aceştia doar 3% neavând posibilitatea de a accesa Internetul de acasă. Referitor la frecvenţa accesării acestui serviciu, 68% dintre subiecţii studiului petrec zilnic o parte din timp pe Internet, la care se adaugă 26%, care accesează Internetul de câteva ori pe săptămână. Zilnic,

30,5% dintre utilizatori petrec cel puţin o jumătate de oră pe Internet, în timp ce un procent de 32,7 dintre internauţi îşi consumă între una şi trei ore pe zi pentru a naviga în mediul online. Procentul celor care petrec mai mult sau mai puţin timp pe Internet decât perioada menţionată anterior scade odată cu distanţarea de acest interval, astfel: 11,3% dintre cei care accesează Internetul petrec mai mult de 5 ore pe zi navigând pe Internet, iar 11,9% mai puţin de o jumătate de oră pe zi.

Intervalul orar în care subiecţii studiului navighează cel mai mult pe Internet este cuprins între 18:00 şi 24:00 (60%), urmat de intervalul orar 10:00-17:00, preferat de 26% dintre respondenţi.

Din totalul celor care utilizează în prezent Internetul, 17% au accesat acest serviciu de peste 8 ani, aproximativ jumătate (46%) dintre cei care utilizează acum Internetul au o vechime în acest domeniu de aproximativ 4-7 ani, iar 36% utilizează Internetul de 3 ani sau mai puţin.

În ceea ce priveşte gradul de mulţumire cu privire la viteza de trafic a datelor pe Internet, 89,5% dintre utilizatori se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de aceasta. Procentul celor care se declară foarte nemulţumiţi atinge un prag insignifiant, de doar 0,6%.

Principalele utilizări ale Internetului au ca scop informarea, corespondenţa prin e-mail, lectura, muzica, socializarea online şi filmele. Astfel 96% dintre indivizi utilizeză Internetul pentru a se informa, 80% utilizează acest serviciu pentru a coresponda prin e-mail, iar 70% dintre utilizatorii de Internet declară că întrebuinţează acest serviciu pentru a socializa în cadrul reţelelor online.

Procentul celor care citesc, îşi procură cărţi sau se informează în legătură cu apariţiile editoriale este de 68; un sfert dintre utilizatorii de Internet plătesc facturile online. Informaţiile accesate de români pe Internet sunt în mare parte din domeniul sportiv (18%), divertisment, sănătate (fiecare cu câte 15%), politică (14%), sau informaţii utilitare (12%).Arta şi cultura constituie o prioritate pentru 9% dintre internauţi. Deşi unul dintre principalele domenii de informare pe Internet a românilor îl reprezintă domeniul politic, doar 5% dintre indivizi urmăresc sau accesează site-ul unui partid politic.

Partidele politice care se bucură de cele mai multe accesări sunt PDL şi PSD, cu 31%, respectiv 28% din totalul celor care accesează site-urile partidelor politice. Interesul indivizilor în ceea ce priveşte domeniul politic în general este semnificativ mai mare în comparaţie cu interesul faţă de un anumit personaj politic sau partid. În timp ce 9% dintre respondenţi declară că au citit blogul unui analist sau jurnalist politic, doar 3% din aceeaşi populaţie declară că a citit/urmărit blogul unui om politic.

Cel mai urmărit blog al unui analist politic este cel al lui Cristian Tudor Popescu (20%), iar cel mai urmărit blog al unui om politic este cel al lui Adrian Năstase (29%). Cel de-al doilea clasat în topul celor mai citite bloguri ale unor figuri politice este blogul liderului PNL, Crin Antonescu.

Browser-ul cel mai frecvent utilizat de către români este Google Chrome, 36,8% dintre respondenţii studiului declarând că îl preferă, urmat îndeaproape de Mozilla Firefox (27,5%) şi de Internet Explorer (27,2%).

Google conduce detaşat în privinţa motoarelor de căutare folosite de către români, fiind cel mai utilizat de către 86,6% dintre respondenţi, urmat de către Yahoo, cu 8,9%; această ierarhie din urmă este inversată când vine vorba de preferinţele privind utilizarea unui cont de mail: 72% revine Yahoo şi doar 9% Google.

Indiferent de contul de e-mail utilizat, românii primesc, în pondere de 63%, până la 10 e-mailuri pe zi, procent mai crescut decât cel al e-mailurilor expediate: 66% dintre utilizatori expediază până la 10 e-mailuri într-o zi obişnuită.

Yahoo (Yahoo Messenger) conduce şi în opţiunile respondenţilor în ceea ce priveşte utilizarea programelor de chat, având un procent de 67,1%. Locurile următoare sunt ocupate de către Google Talk (12,8%), Skype (4,6%) şi Windows Messenger (3,2%). Mijloacele de comunicare de tip messenger sunt folosite în scopul trimiterii de mesaje scrise de către 55,3% dintre respondenţi, în timp ce 33,9% utilizează aceast serviciu pentru convorbiri audio şi audio/video.

36% dintre utilizatorii de Internet din România declară că au un cont pe o reţea de socializare, liderul detaşat al acestor reţele fiind reprezentat de Facebook, astfel încât, din totalul celor care şi-au creat un cont pe o reţea de socializare, 73,4% au declarat că au un cont pe Facebook si 17,5% un cont pe Hi5. Raportat la întreaga populaţie, proporţia persoanelor care au cont pe Facebook în România este de 7,5%, (conform unor statistici Internetworldstats.com); procent scăzut, având în vedere faptul că din Uniunea Europeană doar Letonia se plasează sub acest nivel.

Studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES mai arată că jumătate dintre utilizatorii reţelelor de socializare sunt preocupaţi să „updateze” informaţiile despre propria persoană de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic.

În ceea ce priveşte numărul de prieteni pe care îi au respodenţii în reţeaua pe care activează 33% au mai puţin de 50 de prieteni, distribuţia pentru restul procentelor fiind după cum urmează: 17% (între 51 şi 100 de prieteni), 22% (între 101 şi 300 de prieteni) şi 25% cei care au peste 300 de prieteni în mediul online.

Telefonul mobil este un accesoriu comun pentru mulţi dintre români, studiul de faţă arătând că 82% dintre aceştia deţin un astfel de gadget. Contrar acestui procent ridicat, serviciul de Internet pe telefonul mobil nu are o răspândire largă printre cei care au telefoane mobile, doar 21% dintre ei benefiind de acest serviciu.

Dintre cei care accesează Internetul, 23% consideră că nu ar fi o problemă majoră dacă ar fi privaţi de acest beneficiu/serviciu pe o perioadă mai mare de un an, în schimb 11% din totalul utilizatorilor consideră că nu ar rezista nici măcar o zi departe de această tehnologie comunicaţională.