PERSECUTAT politic şi religios, iranianul condamnat la moarte a găsit salvarea în România

Habib Bastam a renunţat public la Islam. Bărbatul s-a declarat creştin şi a început să organizeze întruniri evanghelice, chemând şi pe alţii să îmbrăţişeze creştinismul, formând o biserică în casă, desfăşurând ceremonii de botez şi negând preceptele islamice. Astfel, iranianul a fost condamnat la moarte pentru apostazie.

Cazul lui Habin Bastam se află şi în atenţia Oficiului pentru Comunicare Internaţională şi Drepturile Omului - Human Rights & International Communication - HRICO/OCIDO, care a fost sesizat de fratele condamnatului, Assadollah Masoud Bastam - cetăţean britanic de origine iraniană, şi el condamnat, în lipsă, pentru apostazie în Iran.

Assadollah Masoud Bastam a venit în România şi s-a adresat mai multor instituţii pentru protecţia drepturilor omului, inclusiv Reprezentanței Comisiei Europene şi Parlamentului, cerând sprijin pentru salvarea vieţii fratelui său, Habib Bastam, în vârstă de 29 de ani, "refugiat în România din cauza persecuțiilor politice şi religioase la care a fost supus în ţara sa natală, Iran".

"Situaţia familiei Bastam s-a agravat în Iran pe măsură ce mai mulţi membri ai săi, având convingeri democratice şi convertindu-se la creştinism, au fost rând pe rând persecutaţi politic şi religios, în primul rând de autorităţi. Toate acestea au culminat cu condamnarea la moarte sub acuzaţia de apostazie - în anul 2001 a lui Assadollah Masoud Bastam - căruia la scurt timp autorităţile britanice i-au acordat protecţie şi statutul de azilant, devenind ulterior cetăţean britanic. Persecuţiile s-au accentuat asupra membrilor familiei Bastam, unii dintre aceştia fiind implicaţi în campania lui Mir Hossein Moussavi (fost contracandidat al preşedintelui Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, în 2009). Ulterior, prin intervenţia unor parlamentari britanici şi americani, a unor organizaţii, ceilalţi doi fraţi ai lui Assadollah Masoud Bastam şi Habib Bastam au ajuns in Marea Britanie şi SUA, unul dintre ei, Yadollah Bastam, primind deja azil politic în Marea Britanie. De asemenea, şi părinţii celor patru fraţi se află în acest moment în Marea Britanie solicitând azil politic", spune organizaţia pentru apărarea drepturilor omului.

Despre cazul Bastam Amnesty International a fost sesizată în 5 noiembrie 2009 de un parlamentar britanic.

În anul 2010, la Teheran, Habibo Bastam a fost condamnat la moarte, de către Tribunalul Revoluţionar Islamic, pentru apostazie. El s-a refugiat în România, soţia şi copilul său rămânând în Iran. Cât a stat în Rădăuţi, Bastam a frecventat biserica penticostală Betel, păstorită de Vasile Piscuc.

"Cazul Habib Bastam trebuie reconsiderat şi prin prisma informaţiilor recente, de notorietate publică, privind deteriorarea gravă a relaţiilor dintre Iran şi Marea Britanie: atacarea ambasadei Marii Britanii la Teheran în 29 noiembrie, retragerea personalului diplomatic britanic de la Teheran, plecarea de la Londra, în 3 decembrie, dupa ultimatumul dat de autorităţile britanice, a personalului diplomatic iranian. În conditiile actuale, simpla comparaţie cu cazul fratelui său căruia un alt stat membru al UE i-a acordat protectie şi statut de azilant, pentru motive cel puţin similare, conduce la concluzia că şi statul român trebuie să procedeze în mod similar, acordându-i protecţie, în mod plenar şi urgent. În numele drepturilor omului, acestei persoane, Habibo Bastam, îi trebuie acordate o asistenţă competentă şi protecţie, deopotrivă", notează organizaţia citată, într-o scrisoare adresată ORI, Guvernului, Parlamentului, Ministerului Afacerilor de Externe, Delegaţiei Comisiei Europene, Avocatului Poporului, Ambasadei Marii Britanii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Iranianul Habib Bastam a solicitat azil Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil Rădăuţi al Oficiului Român pentru Imigrări, cererea iniţial fiindu-i respinsă. Bastam a contestat decizia ORI în faţa instanţei.

Judecătoria Rădăuţi consemnează, în decizia sa din 14 iulie 2011, faptul că dacă Bastam s-ar întoarce în ţara de origine, ar fi spânzurat, însă, în lipsa altor motive de persecuție, nu îi poate acorda statutul de refugiat, astfel că i-a respins cererea de azil

Migrantul s-a adresat apoi mai multor instituţii ale statului român, între care şi Ministerul Afacerilor de Externe.

La scurt timp însă, cazul iranianului a fost reanalizat de Centrul din Bucureşti al Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), străinul fiind audiat de autorităţile de la Bucureşti. Vineri, ORI a decis acordarea statutului de azilant, au declarat surse judiciare.