Basmul este SUSTRAS din popor. Basmul poate fi din popor, sau de unul singur, aşa cum este Eminescu, care interpretează opere de unul singur. Sunt numai două dintre perlele descoperite de profesori în testele naţionale de la limba română.

Elevilor de clasa a opta li s-a cerut la proba de limba română să argumenteze că una dintre operele studiate este basm popular.

Unul dintre candidaţi a ţinut să precizeze că basmul este "sustras" din popor, iar altul a scris că în basm "dialogul este mic".

Altul a fost de părere că basmul "poate fi din popor sau de unul singur, aşa cum este Eminescu, care interpretează opere de unul singur."

Un absolvent de gimnaziu a scris că "împăratul avea o grădină şi în fund avea un măr."

"Prâslea căuta infractorul care furase merele de aur, iar Mircea cel voinic era necăjit şi se simţea rău pentru că merele erau stropite iar când a muşcat din măr i-a rămas în gât o bucată şi când şi-a dat seama era târziu."

Un alt elev crede că "fraţii lui Prâslea erau nişte panarame care se dau mari." Cât despre personajul principal, un alt tânăr precizează "fiindcă era educat, Prâslea le lăsa pe fete să urce primele pe frânghie". Iar totul se încheie într-o notă optimistă: "Au trăit fericiţi până când s-au istovit!"

Basmul nu a fost însă singurul subiect la care elevii au arătat ce pot. Un candidat a revoluţionat gramatica, inventând propoziţia subordonată circumstanţială timpurie şi atributul retrospectiv pronominal.