Rezoluţia, depusă de grupurile politice PPE, S&D, ALDE, ECR și GUE, subliniază protecţia dreptului copiilor la o viaţă de familie, garantând că aceştia nu sunt forţaţi să petreacă perioade lungi de timp în orfelinate.
„În urma negocierilor dintre grupurile politice s-a ajuns la această rezoluţie comună care, spre deosebire de textul iniţial propus de colegii eurodeputaţi din Italia, recunoaşte explicit competenţa statelor naţionale în elaborarea şi aplicarea legislaţiei privind adopţiile internaţionale” a precizat eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, unul dintre principalii susţinători ai rezoluţiei comune.
„Însă ce este cel mai important, a fost eliminat articolul care deschidea calea creării Agenţiei Europene pentru Adopţii, un mecanism care ar fi permis concentrarea presiunii pentru deschiderea adopţiilor internaţionale pentru orice ţară vizată, sfârşind prin a crea o adevărata „piaţă” europeană a adopţiilor” a mai adăugat eurodeputatul Victor Boştinaru.
Adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil, interesul copilului fiind prioritar. Soluţii alternative pot fi găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidenţial, sau găsirea unei familii prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi convenţiile internaţională. Plasarea într-o instituţie ar trebui folosită doar ca soluţie temporară, se arată în textul rezoluţiei adoptate de Parlamentului European.
În cazul adopţiilor internaţionale, statele membre ar trebui "să recunoască implicaţiile psihologice, emoţionale, fizice şi social/educaţionale" care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine şi să ofere asistenţa corespunzătoare părinţilor adoptivi şi copilului adoptat. În plus, autorităţilor naţionale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopţii internaţionale.
Facilitarea adopţiilor în UE
Potrivit deputaţilor, toate instituţiile UE ar trebui să joace un rol mai activ în cadrul forurilor internaţionale pentru a îmbunătăţi, a simplifica şi a facilita procedurile aferente adopţiei internaţionale şi a elimina birocraţia inutilă asigurând, totodată, apărarea drepturilor copiilor din ţările terţe.
Deputaţii solicită un proces de reflecţie asupra posibilităţii coordonării la nivel european a politicilor şi strategiilor privind instrumentul adopţiei internaţionale, având însă în vedere că statelor membre le revine competenţa în domeniul adopţiilor. Această măsură ar putea îmbunătăţii asistenţa în domeniul serviciilor de informare, pregătirea adopţiei interstatale, procesarea cererilor de adopţii internaţionale şi serviciile post-adopţie.
Prevenirea traficului de copii
În rezoluţie se solicită instituţiilor UE şi statelor membre să participe în mod activ la lupta împotriva traficului de copii în scopul adopţiei. Elementele de protecţie procedurale şi examinarea atentă a tuturor documentelor de adopţie, inclusiv certificatele de naştere, contribuie la protecţia copilului împotriva încălcării drepturilor sale, care apare atunci când există dubii cu privire la vârsta sau identitatea copilului. Un sistem fiabil de înregistrare a naşterii poate împiedica traficul de copii în scopul adopţiei și recunoaşterea reciprocă a documentelor necesare pentru adopţie sunt unele din instrumentele disponibile.
Plenul Parlamentului European a dezbătut luni, 17 ianuarie, o iniţiativă a 62 de eurodeputaţi privind redeschiderea adopţiilor internaţionale la nivelul UE.
Preşedintele Traian Băsescu declara în aprilie 2010, la Bruxelles, că legea adopţiilor nu se va schimba, "cel puţin" atât timp cât va fi el preşedinte, indiferent de lobby-ul care s-ar face "la Bruxelles şi nu numai".
Elena Băsescu: Problema adopiilor internaţionale ţine de competenţa naţională
În cadrul discuţiilor privind redeschiderea adopţiilor internaţionale, Elena Băsescu a declarat că "această problematică ţine doar de competenţa naţională". "Apreciez interesul colegilor mei din delegaţia italiană pentru situaţia copiilor abandonaţi, interes pe care îl împărtăşim cu toţii, de altfel, însă această problematică ţine doar de competenţa naţională. Am insistat să iau parte la această dezbatere, deoarece provin dintr-o ţară asupra căreia se fac presiuni pentru reluarea adopţiilor internaţionale şi pentru modificarea legislaţiei aflate în vigoare. Însă, în România, există mai multe familii doritoare să adopte, decât copii adoptabili, iar legislaţia noastră, la care au participat şi numeroşi experţi internaţionali, este în perfectă coordonare cu cea europeană", a spus eurodeputatul român.
Elena Băsescu a mai spus că "aceşti copii ajung în sistem datorită situaţiei precare a familiilor din care provin, care, conform legislaţiei şi convenţiilor internaţionale, nu trebuie să reprezinte un motiv pentru adopţie. De aici, numărul mare de copii aflaţi în centrele de plasament. 22 966 copii au, totuşi, un părinte. Legislaţia din România nu prevede decăderea din drepturile părinteşti decât în cazul unui abuz. Deci, aceşti copii nu sunt în situaţia de a fi adoptaţi. La fel şi cei 22.285 de copii aflaţi în asistenţă maternală". În opinia eurodeputatului, "raţionamentul rezoluţiei trebuie axat pe interesul superior al copilului, şi nu al celui care adoptă". "Fiecare stat şi nu altcineva are obligaţia de a alege soluţiile cele mai potrivite pentru copiii săi. Recomand tuturor o mai bună cunoaştere a legislaţiilor naţionale", a mai spus Elena Băsescu.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M