PD-L, izolat de PSD şi PNL în consiliile judeţene

Excepţiile, puţine la număr, se înregistrează în fiefurile democrat-liberalilor, cum ar fi Alba, Aradul sau Caraşul. Există, de asemenea, şi situaţii în care pedeliştii participă la constituirea majorităţilor, chiar dacă nu au şef de CJ, cum este cazul Buzăului, unde PD-L şi PNL şi-au dat mâna, sau Vâlcea unde s-au înţeles cu PSD. Spre deosebire de PD-L, PSD şi PNL au reuşit să-şi negocieze o susţinere majoritară în judeţele în care a obţinut şefia CJ.

La Bistriţa Năsăud, la Dâmboviţa şi la Timiş, democrat-liberalii au câştigat preşedinţia consiliului judeţean şi cele mai multe mandate de consilieri, comparativ cu celelalte partide. Cu toate acestea, majoritatea nou formată este în opoziţie cu şeful CJ. La Bistriţa, Liviu Rusu conduce un consiliu în care cele 13 mandate obţinute de PD-L sunt insuficiente în faţa celor 17 deţinute de PSD şi PNL care au bătut palma pentru formarea majorităţii. Liberalii au refuzat astfel oferta PD-L care le-a promis ambele funcţii de vicepreşedinte în cazul în care ar accepta formarea unei alianţe locale. La fel şi la Dâmboviţa şi la Timiş, unde Florin Popescu şi Constantin Ostaficiuc conduc Consilii Judeţene în care PD-L este despărţit, în primul caz, de doar două locuri de majoritatea formată de cei 18 consilieri ai PSD şi PNL. În cel de-al doilea, împotriva democrat-liberalilor s-au coalizat Alianţa pentru Timiş(PNL-PNŢCD-FDGR) şi PSD care deţin 21 din cele 36 de fotolii de consilier.

La Maramureş şi la Botoşani, preşedinţia CJ a fost câştigată tot de PD-L, prin Mircea Man, respectiv Mihai Ţâbuleac, care vor conduce cu un consiliu în care partidul lor a devenit minoritar în urma negocierilor. În Maramureş, liberalii şi social- democraţii au încheiat în 5 iunie un protocol de colaborare, având astfel 22 de consilieri din totalul de 34, iar la Botoşani social-democraţilor şi liberalilor li s-au alăturat peremiştii care au în total 22 de reprezentanţi în CJ, faţă de cei 10 ai pedeliştilor.

Preşedinţii de consilii judeţene ai PD-L au majoritate, în mare parte, în judeţele în care numărul de mandate de consilieri obţinute de partid nu mai făcea necesară negocierea. Este vorba de fiefurile democrat-liberalilor, Alba, Arad sau Caraş Severin. De asemenea, democrat-liberalii au reuşit să obţină câteva înţelegeri în judeţe, cum ar fi la Buzău, unde PD-L şi PNL au semnat, pe 5 iunie, un protocol. Astfel, cu şef de CJ din partea PSD, foştii aliaţi vor avea majoritate cu 20 din cele 32 de mandate. O situaţie atipică este la Vâlcea, unde PD-L a bătut palma cu PSD, asigurând preşedintelui pesedist al CJ, Ion Cîlea, o majoritate, în defavoarea liberalilor care fac astfel opoziţie cu cei 10 consilieri din totalul de 32.

PSD şi-a păstrat, în mare, fiefurile tradiţionale, având însă şi surprize la Suceava şi la Neamţ, unde a fost detronat în CJ de PD-L, după ce în ultimii patru ani deţinuse majoritatea. În cele două judeţe, democrat-liberalii au câştigat şefia CJ, prin Gheorghe Flutur şi Vasile Pruteanu , dar şi 50% dintre mandatele de consilieri. În Neamţ, PD-L a anunţat că va colabora la nivel judeţean cu PNL, excluzând orice înţelegere cu PSD.

Argeşul a rămas însă al PSD, preşedinte de CJ fiind ales Constantin Nicolescu, susţinut de 18 consilieri social-democraţi, faţă de 16 câte mandate au obţinut PD-L şi PNL. O situaţie similară la Constanţa şi Vrancea, unde Nicuşor Constantinescu şi Marian Oprişan au obţinut, de data aceasta prin alegeri uninominale, un nou mandat de şef de Consiliu Judeţean. Cei doi sunt susţinuţi de majorităţi stabile ale social-democraţilor în CJ.De asemenea, la Dolj, PSD şi PNL îi asigură pesedistului Ion Prioteasa majoritatea în Consiliu cu cele 21 din 36 de mandate. Situaţia este similară în judeţul Olt, unde social-democraţii şi liberalii îl sprijină în Consiliu pesedistul Paul Stănescu, cu 20 de mandate faţă de 12 câte are PD-L.

Şi PNL şi-a negociat susţinerea pentru preşedinţii de consilii judeţene. Radu Ţârle, la Bihor, este susţinut de o majoritate PNL-UDMR, cele două partide parafând o înţelegere în acest sens miercuri. De asemenea, la Hunedoara, Mircea Moloţ se poate baza pe 23 de consilieri PNL, PSD şi PRM, cele din urmă două partide obţinând în schimbul sprijinului câte un post de vicepreşedinte de Consiliul Judeţean.

UDMR şi-a reconfirmat influenţa în rândurile electoratului maghiar, câştigând preşedinţia CJ, dar şi majoritatea în Harghita şi Covasna. De asemenea, preşedinţia CJ, obţinută la Satu Mare, prin negocieri în urmă cu patru ani, a fost câştigată de data aceasta prin vot de candidatul UDMR, Uniunea având şi cele mai multe mandate de consilieri dintre toate formaţiunile.
Potrivit rezultatelor finale centralizate de BEC, PD-L este lider în cea ce priveşte consiliile judeţene, obţinând 28,38%, adică 2.217.509 dintre voturile celor 7.813.456 de alegători care s-au prezentat la urne, urmat îndeaproape de PSD cu 28,22%, fiind votat de 2.205.531 de cetăţeni, şi de PNL cu 18,65%, adică 1.457.270 de voturi.

Numărul mandatelor pentru funcţia de consilier judeţean sunt: 425 pentru PD-L, 425 pentru PSD, 279 pentru PNL, 89 pentru UDMR, 19 pentru PCM, 16 pentru PC, 12 pentru PRM, 10, pentru Alianţa pentru Timiş PNL-PNŢCD-PDGR, 9 mandate pentru Forumul Democrat al Germanilor din România , 6 pentru Alianţa PNL-PNŢCD, 5 mandate PNDC, PNG-CD 5 mandate, Alianţa pentru judeţul Covasna, 5 mandate, PNŢCD 2 mandate şi un mandat atribuit unui independent.

În ceea ce priveşte votul pentru preşedinţii de consilii judeţene, deşi PD-L a obţinut un număr mai mare de voturi, cu toate acestea a câştigat mai puţine mandate de şefi CJ. Astfel, PD-L conduce cu 28,15%, adică 2.239.440 de voturi, urmat de PSD cu 28,6%, adunând 2.231.937 de voturi, şi PNL cu 19,80%, votat de 1.575.224 de alegători.

Ca mandate, PSD a obţinut 17 mandate de preşedinte de Consiliu Judeţean, PD-L 13 mandate, PNL 5 mandate, UDMR 4, iar Forumul Democrat al Germanilor, 1 mandat.