Liderul PD-L, Emil Boc, a explicat luni, într-o conferinţă de presă, că sesizarea democrat-liberalilor are la bază două argumente. Potrivit lui Boc, art.76, alin 2 din Constituţie prevede că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră, deci şi decizia de aprobare a urmăririi penale a unui ministru-parlamentar trebuie să se supună legii fundamentale.

Boc a argumetat că un ministru-parlamentar este trimis în judecată cu votul a două treimi din numărul deputaţilor, pe când şeful statului, "care este ales de toţii românii", poate fi suspendat din funcţie cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, adică jumătate plus unu din numărul total. "Clar că acest articol este neconstituţional", a declarat Emil Boc.

Articolul 155 din Regulamentul Camerei prevede că este nevoie de votul a două treimi din numărul deputaţilor pentru a se declanşa începerea urmăririi penale împotriva unui ministru-parlamentar, în condiţiile în care în Constituţie un asemenea cvorum este necesar doar pentru a hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare.

Preşedintele democrat-liberalilor a declarat că atacul la CCR nu a fost făcut în luna iunie pentru a nu exista argumentul de a aştepta decizia Curţii şi astfel să fie amânată o hotărâre în privinţa urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari. Liderul PD-L a atacat Legislativul pentru că "încetează să mai fie o instituţie reprezentativă a poporului român şi devine tot mai mult o instituţie de protecţie a persoanelor certate cu legea penală" şi a spus că este inadmisibil ca "un Parlament să plece în vacanţă şi să nu permită justiţiei să-şi spună cuvantul".

Surse din PD-L declarau vineri că democrat-liberalii vor ataca la CCR Regulamentul Camerei Deputaţilor contestând cvorumul de cel puţin două treimi necesar aprobării începerii urmăririi penale împotriva deputaţilor foşti sau actuali miniştri.

Camera Deputaţilor nu a reuşit să ia marţi, 24 iunie, o decizie în cazul avizării cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazurile deputaţilor PSD Adrian Năstase şi Miron Mitrea, fost premier, respectiv fost ministru al transporturilor. Secretarul Camerei Deputaţilor Ioan Munteanu a precizat că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru a da un verdict, fiind exprimate doar 208 voturi, în condiţiile în care pentru avizarea cererilor DNA erau necesare 220 de voturi, respectiv două treimi din numărul deputaţilor.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut pe 26 iunie Parlamentului să se întrunească în sesiune extraordinară pentru a aviza începerea urmăririi penale în cazul foştilor miniştri şi actuali deputaţi Miron Mitrea şi Adrian Năstase şi pentru reexaminarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.

Pe 2 iulie Parlamentul a decis organizarea unei sesiuni extraordinare în luna august pentru discutarea legii Curţii de Conturi. Potrivit secretarului Camerei Deputaţilor, Ioan Munteanu, în şedinţa Biroului Camerei s-a respins solicitarea organizării unei sesiuni extraordinare pentru dosarele Mitrea şi Năstase, susţinând că votul pe acest subiect s-ar putea da în august, când se va discuta Legea Curţii de Conturi.