Doar 59% dintre angajaţii de la stat şi din privat susţin că îşi primesc integral salariul pe cartea de muncă, arată un sondaj făcut de Best Jobs în perioada 21-25 august, în rândul a 2.094 de persoane. Economiştii spun că cele mai profitabile metode de retribuire a angajaţilor sunt drepturile de autor, plata prin intermediul microîntreprinderilor, facturarea serviciului prestat pe persoană fizică autorizată şi plata "la plic".

Specialistul pe probleme fiscale Gabriel Biriş a declarat că modalitatea cea mai răspândită de plată a angajaţilor ce nu îşi primesc integral salariul pe cartea de muncă este cea prin intermediul drepturilor de autor. Această modalitate de plată a angajaţilor reduce cheltuielile salariale ale firmei cu aproape 30%.

Pentru un salariat cu carte de muncă, firma plăteşte la stat contribuţii de 42,25%, plus impozitul pe venit de 16%, iar pentru un angajat cu contract pe drepturi de autor, impozitul este de doar 10%, datorită deducerilor.

Pe locul doi în topul muncii la gri în România se situează plata prin intermediul microîntreprinderilor. Firmele folosesc această modalitate de plată a salariilor pentru a evita sau a diminua contribuţiile la asigurările sociale pe care ar trebui să le achite la bugetul statului. La aceste firme, există "colaboratori" care nu mai sunt trecuţi pe statul de plată, ci îşi înfiinţează microîntreprinderi, prin intermediul cărora îşi încasează salariile. În acest caz, firma nu mai plăteşte nicio contrubuţie către bugetul de stat.

Gabriel Biriş susţine că anul trecut erau înregistrate în România aproape 100.000 de microîntreprinderi cu un singur angajat, al căror profit însumat depăşea 5 miliarde de euro. Numărul celor care apelează la acastă modalitate de salarizare a scăzut, însă, în ultimul timp, din cauza creşterii fiscalităţii şi a faptului că banii pot fi recuperaţi doar o singură dată de an, sub formă de dividente.


"Acceptând aceste modalităţi de plată a salariilor, statul încurajează munca la gri şi pierde anual miliarde de lei, bani ce ar trebui să ajungă la bugetul de asigurări de sănătate şi la bugetul de pensii. Mulţi dintre cei care lucrează pe drepturi de autor nu ştiu că vor avea pensii mai mici decât cei plătiţi cu aceleaşi salarii pe cartea de muncă", a explicat Biriş.