Patriarhul arată că asimilarea iniţială a tuturor cultelor sub denumirea de Biserică şi derularea dezbaterilor publice pornind de la această denumire este forţată şi incorectă, mai ales pentru cultul mozaic şi cultul musulman. totodată, limitarea domeniilor în care statul sprijină activităţile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activităţile pentru tineri, bătrâni, victime ale calamităţilor naturale, persoane cu dizabilităţi sau aflate în sărăcie severă: "Or, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară activităţi de asistenţă socială şi pentru şomeri, migranţi, dependenţi ş.a".
"Legea pune în concurenţă directă Biserica Ortodoxă Română cu minorităţile religioase, care sunt masiv sprijinite financiar din străinătate, fără referire expresă în text la criteriul proporţionalităţii, enunţat clar în Legea cultelor (nr. 489/2006), criteriu care corespunde contribuţiei la bugetul de Stat a credincioşilor diferitelor culte. Există riscul pentru credincioşii ortodocşi, în actuala formulare a legii, de a fi supuşi prozelitismului altor culte doar pentru că acestea au structuri de asistenţă socială mai performante, datorită fondurilor primite din străinătate", se mai arată în comunicat.
Patriarhia Română mai susţine că nu este garantată continuitatea sprijinului pe toată durata activităţii sociale în cazul unor activităţi pe termen lung, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseşte sintagma "după caz".
"Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decât sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contribuţia proprie a cultelor fiind doar de 2%. Legea acordă prerogative prea largi autorităţilor locale (elaborează raport de oportunitate asupra proiectelor) şi celor centrale (apelul de proiecte), fără a se preciza unde intervine iniţiativa cultelor, care sunt reduse la rolul de simpli executanţi ai demersurilor şi intereselor autorităţilor de stat, nu de parteneri, aşa cum se enunţă în titlu", mai susţine Patriarhia.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M