Foto: sxc.hu

Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc şi este cea mai sfântă sărbătoare din calendarul creştin, care simbolizează renaşterea şi mântuirea promise după moarte. Paştele creştin are loc aproape în aceeaşi perioadă în care se sărbătoreşte Paştele Evreiesc, pentru că, potrivit Bibliei, Iisus a înviat în zilele în care iudeii ţineau această festivitate. 

Termenul ce defineşte sărbătoarea Învierii, Paşte, îşi are etimologia în cuvântul ebraic "pesah", care se traduc prin "trecere". Paştele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roşie, din robia Egiptului, în pământul făgăduinţei, Canaan. Paştele creştinilor înseamnă, în primul rând, Învierea Domnului, care nu este o sărbătoare izolată, ci se întinde, practic, ca semnificaţii, de la intrarea în Postul Mare, până la Pogorârea Duhului Sfant (Rusaliile).

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se petrece, în fiecare an, de Paştele Ortodox, la Ierusalim. Acolo, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, Sfânta Lumină se aprinde deasupra Mormântului Sfânt, ca un "un foc venit din cer", după cum spun reprezentanţii Bisericii Ortodoxe.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, creştinii merg la biserică pentru a asista la slujba Învierii, cântă Troparul Învierii şi primesc Lumină. Anul acesta, credincioşii ortodocşi care au fost prezenţi la slujba de Înviere la Catedrala Patriarhală din Bucureşti au putut lua, pentru prima dată, Lumina Sfântă adusă de la Biserica Sfântul Mormânt din Ierusalim, de către o delegaţie a Patriarhiei Române, cu un avion special.