Data de 13 mai pentru organizarea alegerilor la Parlamentul European este considerată, cel puţin la nivel declarativ, drept realistă, cu excepţia reprezentanţilor PC care solicită amânarea organizării scrutinului, ameninţând cu contestarea legii la Curtea Constituţională.

Iniţial, într-o discuţie de principiu care a avut loc în cadrul Comisiei speciale electorale, premierul Tăriceanu a avansat ca posibilă dată de desfăşurare a euroalegerilor 13 mai - asupra căreia partidele nu au ridicat obiecţii serioase.

Pentru ca scrutinul să poată fi adoptat, data trebuie stabilită de Guvern până cel mai târziu la 13 februarie, adică într-o lună, rămânând ca formaţiunile politice să se pronunţe în această privinţă.

"Termenul poate să fie realist până la 13 februarie", a explicat, pentru NewsIn, prim-vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, pentru NewsIn, că există o înţelegere de principiu între partidele politice şi premier, pentru data de 13 mai.

Reprezentanţii Coaliţiei s-au declarat în favoarea unui termen pentru desfăşurarea alegerilor la PE care să nu se suprapună peste sărbătorile religioase - respectiv Sf. Paşti astfel încât să nu se împiedice participarea cetăţenilor la vot.

Şi liderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad, a precizat că data de 13 mai este una realistă.

Liberalul Paul Păcuraru, membru al Comisiei parlamentare care a elaborat legea pentru alegerile la PE, a menţionat, pentru NewsIn, că termenul de 13 mai este unul realist, care nu ar trebui amânat.

Democratul PD Daniel Buda a declarat la rândul său, pentru NewsIn, că, din punct de vedere juridic, termenul de 13 mai este unul realist.

Raluca Turcan a declarat, pentru NewsIn, că data de 13 mai "nu incomodează" PLD.

Singurul care a contestat data stabilită prin acordul partidelor politice a fost deputatul PC, Petru Călian. Deputatul conservator a precizat că, după începerea sesiunii parlamentare, PC va lua în considerare, în funcţie de susţinerea pe care o va găsi, înaintarea unei contestaţii către Curtea Constituţională.

Proiectul de lege pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European a fost adoptat pe 20 decembrie de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional şi nu a fost încă promulgată de preşedinte.

România va avea 35 de locuri în Parlamentul European în perioada cuprinsă între data aderării efective la UE şi data la care se vor desfăşura noi alegeri pentru Parlamentul European, în 2009.

Foto NewsIn