Foto: NewsIn

Rezoluţia propusă de grupul Socialist European (PSE), Alianţa Liberal-Democraţilor Europeni (ALDE), Verzi şi de Stânga Unită Europeană (GUE/NGL) a fost adoptată cu 336 voturi pentru, 220 împotrivă şi 77 abţineri.

Parlamentul European îndeamnă autorităţile italiene să nu colecteze amprentele digitale ale romilor, inclusiv ale minorilor, şi să nu utilizeze amprentele deja prelevate. Un asemenea demers "ar constitui în mod clar un act de discriminare directă pe criterii de rasă şi origine etnică, interzis de articolul 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", consideră europarlamentarii.

Amprentarea reprezintă totodată un "act de discriminare între cetăţenii Uniunii Europene de origine romă sau nomazi şi ceilalţi cetăţeni, cărora nu li se cere să se supună unor astfel de proceduri", se arată în rezoluţia Parlamentului European.

Europarlamentarii consideră "inadmisibil faptul că se încalcă, prin invocarea obiectivului protejării copiilor, drepturile lor fundamentale şi că aceştia sunt trataţi drept infractori".

Europarlamentarii îşi exprimă preocuparea faţă de afirmaţia care figurează în decretele şi ordinele administrative emise de Guvernul Italiei potrivit căreia prezenţa taberelor de romi în apropierea marilor oraşe constituie o gravă urgenţă socială cu repercusiuni asupra ordinii şi siguranţei publice, fapt ce justifică declararea stării de urgenţă pe o durată de 12 luni.

Europarlamentarii solicită Comisiei Europene să efectueze o evaluare atentă a măsurilor legislative şi executive adoptate de Guvernul Italiei în scopul verificării compatibilităţii acestora cu Tratatele Uniunii Europene şi dreptul comunitar.

Ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, a anunţat pe 26 iunie că va trimite forţele de ordine în toate taberele de nomazi, pentru prelevarea amprentele digitale de la toţi ocupanţii. "Vom lua şi amprentele minorilor, pentru a evita fenomene ca cerşetoria", a spus ministrul, vorbind despre necesitatea unui "recensământ".

Eurodeputaţii au denunţat încă de la început proiectul italian, spunând că "este de neconceput într-un stat UE ca un grup social să fie vizat de o măsură colectivă de luare a amprentelor".

Şi premierul Călin Popescu Tăriceanu a precizat, referindu-se la măsurile avute în vedere de autorităţile italiene privind identificarea persoanelor, că nu doreşte ca aceste măsuri să aducă atingere cetăţenilor români. "Nu vreau ca aceste măsuri directe sau indirecte să aducă vreo atingere cetăţenilor români, care trebuie să fie trataţi ca oricare alt cetăţean european", a spus primul-ministru la începutul şedinţei de miercuri a Guvernului.

Potrivit cifrelor comunităţii catolice Sant Egidio, în Italia trăiesc între 130.000 şi 150.000 de romi.

Şi MAE a cerut Italiei să permită accesul unor reprezentanţi ai săi la acţiunile de recenzare a romilor

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, i-a trimis la 2 iulie omologului său italian, Franco Frattini, o scrisoare prin care a cerut să fie respectate cu stricteţe drepturile omului şi regulile Uniunii Europene, se arată într-o declaraţie a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, dată publicităţii joi seară. Comănescu i-a semnalat lui Frattini acele aspecte ale măsurilor adoptate recent de Executivul italian cu privire la comunităţile nomade care ar putea fi neconforme cu dreptul comunitar şi drepturile omului.

Ambasada României în Italia a trimis scrisori tuturor prefecţilor italieni implicaţi în acţiunile de luare în evidenţă a romilor cerându-le să permită accesul unor reprezentanţi ai consulatelor române la acţiunile de colectare a datelor despre populaţia taberelor de nomazi.

În scrisorile trimise prefecţilor italieni, Ambasada României în Italia îşi exprimă, de asemenea, preocuparea faţă de posibile discriminări şi solicită garanţii privind respectarea drepturilor cetăţenilor români. În afară de prezenţa unor reprezentanţi consulari la acţiunile de colectare a datelor despre populaţia nomadă, "Ambasada are în vedere şi alte măsuri pe această linie, pentru a se asigura de respectarea drepturilor cetăţenilor români recenzaţi", precizează Cosmin Boiangiu, purtătorul de cuvânt al MAE.

Demersuri similare, adaugă oficialul MAE, au fost efectuate şi pe lângă Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles. De asemenea, MAE a pus la dispoziţia membrilor români ai Parlamentului European argumentaţia juridică necesară promovării unei rezoluţii a Parlamentului European pe aceasta temă.