Popa a fost votat cu 223 de voturi pentru şi unul împotrivă. Parlamentarii l-au validat şi pe Mircea Vasile Popescu (mandat de 6 ani), susţinut de PD-L, în calitate de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, cu 224 de voturi pentru. Ca vicepreşedinţi ai Autorităţii de Audit au fost validaţi Gheorghe Oană (mandat de 9 ani), din partea PSD, şi Petru Popeangă (pentru un mandat de 3 ani), din partea PRM, cu 222 voturi pentru şi 2 împotrivă.

Şeful statului a promulgat, pe 24 octombrie, Legea Curţii de Conturi, după ce Curtea Constituţională a respins contestaţiile aduse de preşedinte actului normativ.

Noua lege a trecut de Parlament, după ce a fost blocată de la începutul actualei legislaturi, din cauza neînţelegerilor politice. Înainte de a intra în vigoare, actul normativ, cerut din 2004 de forurile europene, a fost atacat de două ori la Curtea Constituţională - de PD-L şi de preşedinte, însă CCR a respins în fiecare caz sesizările de neconstituţionalitate.

Nicolae Văcăroiu a fost numit, pe 14 octombrie, de Parlamentul României în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi, pentru un mandat de nouă ani, alături de alţi 17 consilieri PSD, PD-L, PNL, PRM, PC şi UDMR, aleşi conform algoritmului politic. Doina Dascălu, propunerea PNL, a fost votată pentru portofoliul de vicepreşedinte al Curţii de Conturi pentru un mandat ce însumează de asemenea 9 ani.

Parlamentul a adoptat Strategia Naţională de Apărare, după doi ani de la adoptarea în CSAT

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat marţi cu majoritate de voturi Strategia Naţională de Apărare a Ţării,un document adoptat de CSAT în aprilie 2006, care, potrivit legii trebuia prezentat de Traian Băsescu Legislativului la mijlocul anului 2005, adică la şase luni de la depunerea jurământului.

Strategia Naţională de Apărare a ţării trebuia să fie prezentată încă din iunie 2005, partidele parlamentare reproşându-i şefului statului că nu a venit în faţa Legislativului cu un astfel de document. Reproşurile partidelor s-au intensificat în 2006- momentul în care preşedintele a adus în discuţie legile siguranţei naţionale, opoziţia acuzând faptul că nu se poate vorbi despre modificarea legislaţiei în domeniu atâta timp cât nu există o strategie de apărare.

De altfel, faptul că nu a trimis documentul Parlamentului în termenul legal a fost una din culpele ce i s-au imputat preşedintelui Băsescu în documentul prin care aleşii erau solicitaţi să se exprime asupra cererii sale de suspendare, iniţiate în 2007, de PSD.

Preşedintele explica, la vremea respectivă, că se va forma o echipă inter-departamentală formată din reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, ai Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe, ai Ministerului de Finanţe şi ai altor instituţii din subordinea Guvernului. Obiectivul stabilit atunci era ca prima variantă a documentului să fie elaborată în 45 de zile pentru ca în următoarele 15 zile membrii CSAT să poată face eventuale observaţii, astfel încât, în termen de 60 de zile, Strategia să fie prezentată Parlamentului spre aprobare, conform articolului 65 din Constituţie.

Actuala Strategie de Apărare Naţională a fost adoptată de CSAT pe 17 aprilie 2006. Plenul reunit al Parlamentului a dezbătut documentul pe data de 14 octombrie 2008.