"Astăzi, Parlamentul României nu e eficient, pe de o parte, fiindcă cele două camere îşi dublează atribuţiile, pe de altă parte, fiindcă Parlamentul este într‐o prea mică măsură un for de dezbatere al problemelor importante din societate. Fiindcă Parlamentul nu e eficient, Guvernul exercită prea multe prerogative şi devine abuziv. Fiindcă Parlamentul a încetat să fie un for de dezbatere, dezbaterea s‐a mutat în studiourile televiziunilor, patronii lor dobândind o putere nefiresc de mare", se arată în proiectul de revizuirea a Constituţiei României propus de deputatul liberal Tudor Chiuariu.
"Dacă nu vrem să ne întoarcem la Ceauşescu, avem nevoie de un Parlament puternic", avertizează fostul ministru al Justiţiei.
În opinia deputatului liberal, Parlamentul trebuie să îşi recapete eficienţa, prin separarea atribuţiilor între Camera Deputaţilor şi Senat, şi prin controlul mai strict asupra Guvernului. De asemenea, trebuie să redevină forul principal de dezbatere al treburilor publice.
Chiuariu propune "un sistem cu atribuţii separate pentru cele două Camere", după cum urmează:
‐ Senatul, cu 3 senatori pentru fiecare regiune (noua unitate administrative‐teritorială care va grupa 2 sau 3 judeţe), aleşi uninominal, în ordinea numărului de voturi obţinute, în fiecare circumscripţie electorală regională.
‐ Camera Deputaţilor, cu 8 deputaţi pentru fiecare regiune, aleşi în colegii uninominale.
Astfel, mai scrie Chiuariu, vom avea un număr total în jur 143 parlamentari = (3 x 13 = 39) + (8 x 13 = 104).
"Între cele două Camere, va exista o separare de atribuţii, proiectele de lege importante urmând să fie adoptate de plenul Camerelor reunite. Senatul va avea atribuţii clar delimitate: politică externă, apărare naţională, organizarea judiciară, organizarea administraţiei publice", se mai arată în proiect.
Fostul ministru că este nevoie de "dezbaterere publică prealabilă şi controlul mai strict asupra executivului, prin moţiuni şi prin controlul de constituţionalitate parlamentar al ordonanţelor".
Principiul transparenţei decizionale (“sunshine law”) trebuie introdus în Constituţie, mai scrie Chiuariu. "Fără perioada obligatorie de dezbatere publică, 30 de zile, legea nu poate fi pusă pe ordinea de zi a Parlamentului. Încălcarea principiului poate conduce la nulitatea absolută a actului legislativ".
Chiuariu mai propune:
- Controlul parlamentului asupra Guvernului să devină mai strict, prin reconsiderarea rolului moţiunilor simple şi posibilitatea parlamentarilor de a ataca Ordonanţele şi Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului. "Moţiunile simple privind activitatea unui ministru adoptate cu majoritate absolută de Camera cu atribuţii în acel domeniu conduc la demiterea respectivului ministru. Primul-ministru poate evita demiterea acestuia, angajând răspunderea întregului Guvern în faţa Parlamentului, prin activarea principiului solidarităţii guvernamentale. Dacă nu se depune sau nu se adoptă o moţiune de cenzură, ministrul în cauză îşi păstrează funcţia".
- Ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă trebuie să fie supuse controlului exercitat de către parlamentari prin seiszarea Curţii Constituţionale, într‐un termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau de la data depunerii lor la Parlament. Contestarea suspendă aplicarea ordonanţei atacate. Curtea se va pronunţa într‐un termen de 3 zile de la data la care este sesizată. Decizia Curţii este executorie şi general obligatorie de la data pronunţării.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M