Ancheta a demonstrat că în spital nu s-au făcut reparaţii capitale din 1978 şi că nu exista nici măcar un proiect de refacere a instalaţiilor electrice.
Rechizitoriul din acest caz se întinde pe 120 de pagini. Concluzia: principala problemă a fost absenţa serviciului specializat în securitate şi sănătate în muncă, ce i se impută managerului Bogdan Marinescu. Procurorii îl acuză că nu a cerut niciodată în scris fonduri pentru înfiinţarea lui.
Pe 16 august, asistenta Florentina Cârstea, de gardă în Secţia de neonatologie, a auzit un sfârâit şi a simţit miros de ars. A verificat toate instalaţiile de oxigen şi aparatele, dar nu a găsit nimic în neregulă. A ieşit apoi preţ de 12 minute.
Sfârâitul auzit de asistentă a fost un scurt-circuit la ştecherul aparatului de aer condiţionat. În câteva minute izolaţia a început să se topească, apoi a luat foc. Flăcările au ajuns la hota din faţa prizei şi la un dulap din lemn în care se aflau documente şi radiografii. Metalul hotei s-a topit, ceea ce înseamnă că temperatura a sărit de 200 de grade Celsius. Carcasa instalaţiei de aer condiţionat s-a topit şi ea, s-a prăbuşit peste dulap şi apoi pe linoleum.
Pompierii au ajuns în 7 minute. Deşi în faşa uşii erau mai mulţi oameni, şi angajaţi, şi vizitatori, niciunul dintre ei nu a intrat să-i salveze pe bebeluşi. Raportul arată că niciunul dintre nou-născuţi nu a murit din cauza flăcărilor. Toţi au decedat din cauza temperaturii prea mari şi a lipsei de oxigen. Procurorii vorbesc despre proasta organizare din spital. La terapie intensivă era o singură asistentă, în loc de 6, cât prevede legea. Iar şeful secţiei nu a cerut în 4 ani completarea schemei de personal. Ultimele lucrări de reparaţii la Giuleşti, cele din 1992, au fost sumare. În 2004, primăria a preluat Spitalul şi a făcut un proiect pentru reparaţii capitale, care nu s-a materializat însă, pentru că spitalul a revenit la Ministerul Sănătăţii.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M