Deschizătura este singura sursă de lumină naturală din structura veche de 2.000 de ani, dar şi de ploaie, care se scurge prin nişte găuri micuţe din podea, ca printr-o canalizare.
Experţii au descoperit că gaura permite unei singure raze de lumine să ilumineze interiorul, în timpul echinocţiului din martie şi din septembrie, precum şi pe 21 Aprilie, ziua în care ar fi fost fondată Roma.
Împăratul ar fi fost scufundat în lumină în timp ce intra în clădire, în aceste zile speciale.
"Rolul Panteonului nu este prea bine înţeles, iar funcţia sa este încă nesigură, deşi credem că Soarele avea un rol important în clădire. Am ajuns la această concluzie studiind alte monumente romane din oraş, inclusiv Domus Aurea, adică Palatul de Aur al împăratului Nero, care are un dom similar", explică profesorul Giulio Magli, de la Universitatea Politehnică din Milano.
"Prin scăldarea Împăratului în lumina provenită prin deschizătura din dom, s-ar fi creat un efect dramatic şi ar fi putut fi considerat un zeu", a mai spus Magli.
Cercetarea echipei sale arată că Panteonul era legat de ciclul solar pe parcursul anului, iar una din funcţiile sale principale era să asocieze Soarele cu puterea Romei şi cu dreptul divin al împăratului de a guverna.
Construcţia Panteonului a început în anul 27 î.Hr. de către Agrippa, iar numele său este încă vizibil deasupra intrării, deşi clădirea a fost terminată abia în 128 d. Hr., de către Împăratul Hadrian.
Panteonul era un templu consacrat cultului tuturor zeilor, care a fost folosit şi ca biserică romano-catolică, în care încă mai au loc slujbe.
Panteonul adăposteşte şi mormintele ultimilor regi italieni, Vittoria Emanuele II şi Umberto I.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M