Acordul bilateral semnat în şedinţă comună de Guvernele Român şi Maghiar cu privire la Fungaţia Gojdu este un nou motiv de neînţelegere în coaliţie.

PD şi PC s-au declarat împotriva acordului. Academia Română şi Biserica Ortodoxă consideră de asemenea că acordul nu ar trebui adoptat de Parlamentul României. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, de asemnea, în urmă cu o săptămână ordonanţa privind acordul.

Ordonanţa ar trebui să fie votată în plenul Camerei Deputaţilor în această săprămână, dar nu are şanse să întrunească numărul necesar de voturi în condiţiile în care PSD şi PRM au anunţat şi ele că vor vota împotrivă.

Fundaţia Gojdu s-a înfiinţat prin dispoziţia testamentară a juristului şi militantului politic Emanuil Gojdu care a trăit între anii 1802-1870. Testamentul a fost autentificat la Budapesta în 4 noiembrie 1869, cu trei luni înainte de moarte. Emanil Gojdu şi-a lăsat "averea întreagă acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care se ţine de religia răsăriteană ortodoxă".

Din fondurile existente urmau să se acorde burse tinerilor români ortodocşi din Ungaria şi Transilvania "distinşi prin purtare bună şi prin talente, ai căror părinţi nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă la îndeplinire creşterea şi cultivarea copiilor lor".

De această bursă au beneficiat de-a lungul timpului mii de români ortodocşi, printre care Traian Vuia, Victor Babeş, Octavian Goga, Aron Cotruş, Dumitru Stăniloae, Constantin Daicoviciu, Ioan Scurtu, etc. Pe parcursul a 48 de ani, Fundaţia Gojdu a acordat 4 455 de burse de studii şi 928 de ajutoare financiare tinerilor studioşi din Ungaria şi Transilvania.

Averea Fundaţiei era formată din Curtea Gojdu formată în principal din opt edificii cu câte patru nivele situate în centrul Budapestei şi din valori bancare estimate astăzi la aproximativ 3 miliarde de euro.

Pentru administrarea fundaţiei erau împuterniciţi, prin testament, mitropolitul ortodox român al Ardealului şi toţi episcopii ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania aflaţi în funcţie şi încă trei bărbaţi civili.

Guvernele Român şi Maghiar au semnat la 20 octombrie 2005 în şedinţa comună de la Bucureşti o ordonanţă care prevede înfiinţarea fundaţiei publice "Emanoil Gojdu" la Budapesta, cofinanţată de cele două state semnatare cu câte 200.000 de euro anual.

Conform acordului, fundaţia va deţine în patrimoniu imobilele din Curţile Gojdu şi va selecta bursieri atât români, cât şi maghiari. Noua Fundaţie Gojdu ar urma să se supună legislaţiei ungare. Nu se pomeneşte nimic despre valorile bancare naţionalizate de statul magiar odată cu clădirile Curţii Gojdu în 1952. In prezent, legislaţia maghiară nu restituie bunurile imobile confiscate de comunişti cu excepţia lăcaşurilor de cult.