"Având
în vedere faptul că dl. Oprişan Marian, deşi a fost recrutat în
calitate de colaborator, în perioada 1980-1985, având numele
conspirativ
Este pentru prima oară când CNSAS recunoaşte că Oprişan are dosar de reţea şi nume conspirativ, după ce acesta a primit înainte alte adeverinţe de necolaborare, ultima chiar în 2007.
"Marian Oprişan a primit decizia de necolaborare pe legea veche, cu şase voturi pentru şi trei împotrivă, dar Direcţia Juridică nu i-a redactat până acum documentul, motivând că nu a avut timp", declara săptămâna trecută Florian Chiriţescu, membru în Colegiul CNSAS. El a precizat că decizia de necolaborare cu Securitatea în cazul Oprişan a fost luată în 1 noiembrie 2007 şi a adăugat că, deşi nu au apărut elemente noi între timp, numele şefului CJ Vrancea a fost pus de două ori pe ordinea de zi a şedinţelor Colegiului în care se verifică listele de candidaţi la alegerile locale din iunie.
Şeful pesedist al CJ Vrancea a mai fost acuzat de-a lungul timpului de colaborare cu Securitatea, ultima oară în august 2006, în timpul "dosariadei". Doru Catalin Lungu, fost ofiţer de Securitate, a declarat în august 2006 că l-a recrutat pe Oprişan când lucra la fabrica de confecţii din Focşani şi că acesta dădea note sub numele de cod "Alin".
Într-o situaţie similară se află şi vicepreşedintele CJ Dâmboviţa, Mihai Trifan, care, în perioada 1971-1974, a fost informator şi colaborator al Securităţii, sub numele conspirativ Tătărăscu. În evidenţele CNSAS au mai fost identificaţi ca fiind recrutaţi de Securitate vicepreşedintele CJ Sibiu, Iosif Moldovan, candidatul PNL la şefia CJ Timiş, Gheorghe Viorel Coifan şi preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc.
Potrivit legii, adeverinţele de necolaborare pot fi contestate în termen de 30 de zile de la publicare pe internet, în instanţa de contencios-administrativ.











