Sursa: webblogg.se

Folosirea torturii este amplu răspândită în China, a afirmat vineri Comitetul antitortură al ONU, reunit la Geneva, declarându-se "profund îngrijorat" cu privire la acest aspect.

Comitetul s-a declarat "profund îngrijorat din cauza acuzaţiilor constante, confirmate de numeroase surse chineze legale, cu privire la folosirea larg răspândită, devenită o procedură de rutină, a torturii şi a relelor tratamente" de către poliţia chineză, pentru a obţine mărturii şi informaţii.

"Recurgerea constantă la mărturii ca dovadă invocată de acuzare creează condiţiile care facilitează folosirea torturii şi a relelor tratamente faţă de suspecţi", a afirmat Comitetul Antitortură (CAT), care a citat cazul unui disident şi militant pentru drepturile omului, Yang Chunlin. CAT s-a declarat îngrijorat şi de "informaţiile cu privire la violenţe comise asupra deţinuţilor, care în numeroase cazuri pot duce chiar la moarte".

Experţii antitortură ai ONU au criticat, de asemenea, folosirea unor forme "administrative" de detenţie, în special în cadrul politicii de "reeducare prin muncă a unor indivizi al căror caz nu au fost niciodată examinat de un tribunal, neavând posibilitate de recurs" şi care pot fi victime ale torturii, mai ales atunci când ei aparţin anumitor religii sau sunt membri ai grupurilor etnice minoritare.

Comitetul ONU a invocat şi acuzaţii referitoare la "locuri secrete de detenţie", "închisori negre", unde sunt ţinuţi disidenţi precum Wang Guilan. Experţii ONU sunt îngrijoraţi şi de soarta lui Hu Jia, ca şi de a altor militanţi pentru drepturile omului, victime ale hărţuirii şi actelor de violenţă comise de oameni recrutaţi oficial de autorităţi.

Revenind asupra represiunii manifestaţiei din piaţa Tien An Men din iunie 1989, ONU consideră că autorităţile chineze "trebuie să efectueze o anchetă completă şi imparţială" cu privire la aceste evenimente, "să furnizeze informaţii cu privire la persoanele care încă se mai află în închisori", "să prezinte scuze, să plătească despăgubiri adecvate şi să înceapă urmărirea penală a celor care se fac vinovaţi de folosirea excesivă a forţei, de tortură şi alte rele tratamente".

Comitetul antitortură este "grav preocupat de informaţiile despre recentele evenimente din regiunea autonomă Tibet şi din provinciile tibetane", în care s-ar fi recurs la tortură şi rele tratamente, "în special asupra călăgărilor şi credincioşilor tibetani". CAT regretă că nicio anchetă nu a fost demarată în aceste cazuri.

Comitetul a vorbit şi despre acuzaţiile de tortură şi prelevare de organe pentru transplanturi de la adepţii sectei Falun Gong. Experţii au observat, ca şi raportorul special al ONU pentru tortură, Manfred Nowak, "o creştere a numărului de operaţii pentru transplanturi care conincide cu începutul persecuţiilor asupra adepţilor Falun Gong".

Experţii ONU şi-au exprimat îngrijorarea şi faţă de soarta imigranţilor nord-coreeni, expluzaţi în pofida riscului mare de a fi supuşi torturii la revenirea în ţara lor. CAT este îngrijorat şi de condiţiile de detenţie a condamnaţilor la moarte care îşi aşteaptă execuţia. Aceştia sunt ţinuţi în lanţuri zi şi noapte, iar organele le sunt prelevate fără consimţământ după moartea lor, potrivit informaţiilor primite de Comitetul ONU.

Pe de altă parte, Comisia pentru drepturile omului a Adunării Generale a ONU a votat cu 70 de voturi pentru, 51 împotrivă şi 60 de abţineri o rezoluţie - care nu are caracter constrângător - în care membrii Comisiei se declară "grav preocupaţi de încălcările grave ale drepturilor omului în republica islamică Iran", în special de "recurgerea la tortură şi la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradane, inclusiv flagelări şi amputări" de membre, precum şi la execuţii publice, inclusiv în cazul unor minori.

Aceeaşi comisie a ONU a condamnat vineri, într-o altă rezoluţie, încălcările drepturilor omului din Myanmar, unde numeroşi disidenţi au primit pedepse grele cu închisoarea. Rezoluţia, care "condamnă energic încălcările sistematice şi persistente ale drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale ale populaţiei" din Myanmar, urmează să fie adoptată la o dată ulterioară de către Adunarea Generală. Comisia pentru drepturile omului se declară "grav preocupată" de "continuarea practicii dispariţiilor forţate, folosirea forţei împotriva manifestanţilor paşnici, a violului, torturii şi tratamentelor crude, inumane sau degradante şi a detenţiilor arbitrare". Documentul menţionează şi "prelungirea arestului la domiciliu" a liderei opoziţiei, Aung San Suu Kyi, şi "numărul ridicat şi în creştere al deţinuţilor politici".

Nici Coreea de Nord nu a scăpat din vizorul Comisiei ONU pentru drepturile omului. Rezoluţia în care este denunţată nerespectarea drepturilor omului la Phenian are un ton similar cu cea pentru Myanmar. Rezoluţia, devenită deja o rutină anuală pentru ONU, citează o lungă listă de încălcări ale drepturilor omului în Coreea de Nord, printre care tortura, condiţiile inumane de detenţie, execuţiile publice şi detenţiile extrajudiciare şi arbitrare, absenţa unor procese echitabile şi a statului de drept. Include, de asemenea, impunerea pedepsei cu moartea din motive politice şi religioase, precum şi existenţa unui număr mare de lagăre şi recurgerea foarte frecventă la munca forţată.