Olteanu şi Văcăroiu se plâng Parlamentului European de afirmaţiile defăimătoare din raportul CE pe justiţie

În scrisoarea adresată preşedintelui PE, preşedinţii celor două Camere se plâng că, deşi Parlamentul este criticat în raportul CE că blochează lupta împotriva corupţiei, acesta nu a fost niciodată consultat şi nu i s-a cerut un punct de vedere asupra situaţiei din justiţie.

"Întrucât în raportul Comisiei se fac mai multe referiri critice la adresa Parlamentului României, pentru noi este anormal ca prima instituţie fundamentală a statului de drept să nu fi fost consultată. În nici o fază de elaborare a raportului nu s-a discutat cu conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru cunoaşterea punctelor de vedere ale acestora. Considerăm că o asemenea procedură este de neînţeles din partea unei instituţii europene care pretinde evaluări obiective şi proclamă norme democratice", scriu Olteanu şi Văcăroiu.

Cei doi preşedinţi ai Parlamentului îl mai informează pe Poettering că "la nivelul Parlamentului României se înregistrează o mare şi firească nemulţumire precum şi percepţia că unele surse de informare ale comisiei au fost lispite de obiectivitate". Bogdan Olteanu şi Nicolae Văcăroiu îşi arată apoi nemulţumirea că executivul UE "îşi permite - contrar prevederilor Tratatului constitutiv - să critice un parlament naţional" şi că nu a adus nici dovezi concrete tangibile în sprijnul aserţiunii că Parlamentul ar reprezenta o frână în lupta împotriva corupţiei.

"Datoria Comisiei era aceea de a evalua în mod obiectiv demersurile autoritaţilor executive româneşti pentru continuarea reformei sistemului judiciar şi accelerarea luptei împotriva corupţiei, şi nu decredibilizarea Parlamentului naţional", mai scriu cei doi, argumentând că în cei trei ani şi jumătate din actuala legislatură Parlamentul României nu a avut nici o intervenţie în actul de justiţie.

Mai mult, preşedinţii celor două Camere îi spun lui Poettering că parlamentarii români au avut toată disponibilitatea în a rezolva cu celeritate solicitările procurorilor legate de avizarea urmăririi penale a unor foşti miniştri. "Dosarele întocmite de DNA prin care se solicită aviz pentru începerea urmăririi penale a unor parlamentari conţineau mii de pagini, procurorilor anchetatori le-au trebuit trei ani să întocmească respectivele dosare, iar comisiile juridice ale celor două camere dispuneau de câteva zile. Cu toate acestea, comisiile juridice au lucrat intens, iar Senatul şi Camera Deputaţilor s-au întâlnit în şedinţe extraordinare în perioada vacanţei de vară pentru a dezbate şi decide asupra trimiterii în instanţă", se mai arată în scrisoarea celor doi oficiali.

În plus, Parlamentul a demonstrat prin legislaţia adoptată un angajament neechivoc faţă de eradicarea corupţiei, inclusiv a corupţiei la nivel înalt, arată în continuare Olteanu şi Văcăroiu, precizând că "nu Parlamentul este responsabil pentru evoluţia luptei împotriva corupţiei, ci Guvernul are toate competenţele în eradicarea corupţiei.

"Nu putem ascunde că în rândul multor cetăţeni decizia CE privind continuarea procesului de monitorizare a României a produs anumite frustrări. Acest fapt creează sentimentul că România ar fi un stat de rangul doi în UE", mai scriu Olteanu şi Văcăroiu, solicitându-i lui Poettering la finalul scrisorii un punct de vedere al PE, "cel puţin în ceea ce priveşte afirmaţiile defăimătoare la adresa Parlamentului României".

Totodată, cei doi preşedinţi ai Parlamentului îl roagă pe Poettering să aducă la cunoştinţa grupurilor politice şi a comisiilor permanente interesare din Parlamentul European punctul de vedere al Parlamentului României privind raportul din 23 iulie 2008 al CE cu privire la progresele înregistrate în mecanismul de cooperare şi verificare.

Criticile aduse Parlamentului în raportul Comisiei Europeane

Raportul pe justiţie adoptat la 23 iulie de Comisia Europeană critica politizarea de către Parlament a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi cerea acestuia un "consens fără echivoc" în susţinerea luptei anticorupţie. Era în schimb apreciat "parcursul pozitiv" al DNA în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt.

După redactarea raportului, Traian Băsescu a solicitat organizarea, în prima decadă a lunii august, a unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru avizarea dosarelor foştilor sau actualilor miniştri-parlamentari cercetaţi de procurori şi spune că o decizie în acest sens ar fi o dovadă de responsabilitate faţă de cetăţeni şi UE. În solicitare, preşedintele invoca restanţele indicate de Raportul de monitorizare al UE. Băsescu aminteşte că nu este total eliminat riscul activării clauzei de salvgardare şi că una dintre cauzele deciziei de a continua monitorizarea pe domeniul justiţiei este şi "blocarea de către Parlament a unor anchete care privesc înalţi demnitari".

În august, Camera Deputaţilor a respins cererea de urmărire penală a lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea, în timp ce Senatul a luat o altă decizie, avizând favorabil începera urmăririi penale în cazurile Codruţ Sereş şi Paul Păcuraru. Săptămâna trecută, comisia juridică a Camerei Deputaţilor a trimis înapoi la Parchet alte două dosare ale lui Adrian Năstase, dosarul Zambaccian şi "mătuşa Tamara", invocând nulitatea probelor ajunse la Parlament, deci lipsa informaţiilor suficiente.