"Intrăm într-o perioadă critică de 10 zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză", a declarat miercuri comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF, însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.
Astfel, liderii financiari ai zonei euro au admis că ar putea fi nevoiţi să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru sprijin.
Dobânzile împrumuturilor Italiei şi Spaniei şi-au reluat miercuri creşterea, investitorii considerând că planurile prezentate după şedinţa de marţi a miniştrilor sunt insuficiente.
Bursele din Europa şi Asia şi moneda euro au scăzut miercuri, după ce Standard & Poor's a coborât ratingurile unora dintre cele mai mari bănci din lume.
"Trebuie să ne aducem aminte de asemenea că EFSF se finanţează deja la costuri mult mai ridicate decât Germania, a reuşit cu greu să atragă sumele ţintite la ultima licitaţie şi riscă să-şi piardă ratingul AAA dacă agenţiile vor decide retrogradarea Franţei. Astfel, orice plan legat de EFSF este pus sub semnul întrebării. Este soluţia de ieri, iar piaţa a depăşit deja momentul", comentează analiştii Rabobank.
La doi ani după declanşarea crizei datoriilor de stat în Grecia, investitorii fug de pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro. Băncile europene vând titluri de stat şi evită să împrumute guvernele, iar pentru instituţiile financiare din ţările din sudul Europei retragerile de depozite se transformă treptat într-un trend. Situaţia alimentează temerile legate de supravieţuirea monedei euro.
"Suntem în faţa unei adevărate crize financiare, vorbim despre turbulenţe generalizate pe pieţele financiare", a declarat miercuri, la Singapore, Christian Noyer, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat marţi seară planuri care vizează garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligaţiuni ale statelor care au probleme de finanţare şi crearea unor aşa-numite fonduri de co-investiţie pentru a atrage investitori străini pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.
Ambele programe vor deveni operaţionale din ianuarie, iar EFSF mai are resurse 250 miliarde euro pentru a le utiliza în procesul de leveraging prin care liderii europeni speră să atragă sume substanţiale, a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.
Juncker a arătat că miniştrii Finanţelor vor ca FMI să contribuie la efortul anticriză al Europei cu sume similare resurselor EFSF după finalizarea procesului de leveraging.
Directorul general al EFSF, Klaus Regling, a afirmat însă că nu anticipează contribuţii masive din partea investitorilor la schemele de leveraging care vor fi derulate în următoarele săptămâni, oficialii europeni evitând să estimeze rezultatul operaţiunilor.
Principalii investitori vizaţi, fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China, manifestă tot mai multă prudenţă în privinţa achiziţiei de obligaţiuni guvernamentale din zona euro.
Majoritatea analiştilor consideră că situaţia mai poate fi salvată numai de o intervenţie masivă a BCE pe piaţa obligaţiunilor de stat din zoan euro, similară programelor de "relaxare cantitativă" derulate de băncile centrale din SUA şi Marea Britanie.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M