O româncă vrea să renunţe la fetiţa adoptată cu zece ani în urmă

Femeia din Deva care în urmă cu zece ani a adoptat un copil şi acum doreşte să renunţe la el se loveşte de prevederile legii adopţiilor. Principiul care guvernează acest act normatov este interesul superior, absolut al copilului. Deocamdată, însă, autorităţile nu par să ştie care ar fi, exact, decizia care să apere acest interes suprem al copilului. Adopţia s-a făcut în 1999, atunci când fetiţa avea un an şi jumătate şi era prezentată ca fiind perfect sănătoasă.

"Atunci am fost uşor revoltată că a fost singurul copil care mi-a fost prezentat, că n-am putut să aleg, normal că m-am îndrăgostit de ea, că era o scumpă", povesteşte mama.  N-a trecut mult timp, şi mama adoptivă şi-a dat seama că fetiţa are probleme de sănătate: "A fost destul de lungă perioada până să accepte pătuţ, să ne accepte pe noi, să accepte jucării. Trebuia să ai grijă tot timpul să nu se mai legene, să nu se mai lovească".

Femeia crede că a fost vorba de neglijenţă din partea medicilor care se ocupau de sănătatea copiilor din centru. "Prin urmărirea elementelor de bază, dacă ridică mânuţele, prinde obiecte, se ridică în funduleţ. Mi se pare imposibil să nu observe, eu am încercat să observ, imposbil ca un specialist să nu vadă aşa ceva, ori a fost neglijenţă", spune mama adoptivă.

Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Hunedoara spune că nu poate comenta declaraţiile mamei adoptive.

Femeia a primit actele medicale ale fetiţei la 10 ani după adopţie printr-o decizie judecatorească. Expertizele medicale au arătat că fetiţa are autism şi retard mintal grav. În acest moment, fetita este internată într-un centru de plasament pentru copii cu dizabilităţi.

Directia pentru Protecţia copilului se opune anulării adopţiei, motiv pentru care între mama adoptivă şi instituţie se derulează acum un proces aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara.

Legea adopţiilor în România este foarte strictă

Potrivit Legii adopţiilor, copilul, respectiv majorul nu poate fi adoptat de mai mulţi adoptatori nici simultan, nici succesiv. Excepţie de la acest articol din lege se face doar în situaţia în care soţii adoptatori au decedat sau în cazul în care adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv. Adopţia încetează prin desfacere sau ca urmare a declarării nulităţii acesteia.

Adopţia este declarată nulă dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului. Instanţa poate respinge însă cererea de declarare a nulităţii adopţiei dacă se constată că menţinerea acesteia este în interesul copilului.

Acţiunea în declararea nulităţii adopţiei aparţine oricărei persoane interesate. După dobândirea de către adoptat a capacitatii depline de exerciţiu, acţiunea apartine numai acestuia.

Cauzele privind declararea nulităţii adopţiei se judecă cu citarea adoptatorului sau, după caz, a familiei adoptatoare. Este de asemenea citată directia teritorială în rază căreia se află domiciliul copilului. Legea precizează că va fi întotdeauna ascultat şi copilul care a împlinit 10 ani.