Plasticul aruncat în ape răneşte păsările şi viaţa marină, însă această problemă a fost ignorată, spune Karen Lavender Law de la asociaţia Sea Education.
Cercetătorii au studiat gunoaiele şi au colectat peste 64.000 de obiecte mici din plastic. Oamenii de ştiinţă au fost uimiţi de diversitatea acestor obiecte, strânse într-un fel de supă sintetică.
"Ne-am luat plasele şi am început să pescuim furioşi tot felul de capace de sticle, periuţe de dinţi, cutii şi alte obiecte neidentificate care pluteau pe apele oceanului", au scris cercetătorii pe blogul lor.
Ei au precizat că densitatea maximă de plastic este de 200.000 de obiecte pe kilometru pătrat. Este imposibil să măsoare dimensiunile exacte ale insulei, întrucât multe din lucruri se află sub suprafaţa apei.
"Această densitate este comparabilă cu cea a Marii Bariere de Deşeuri din Pacific", a declarat dr. Lavender Law.
"Impactul asupra mediului marin nu este cunoscut încă pe deplin, însă ştim că multe organisme marine consumă aceste obiecte din plastic şi că foarte multe păsăr mor din cauza lor", a mai spus cercetătorul.
Când plasticul stă în mare pentru o perioadă lungă de timp, se fotodegradează în bucăţi din ce în ce mai mici până cât pot fi mâncate de organismele de lângă suprafaţă, intrând astfel în lanţul de hrană. Unele tipuri de plastic elimină substanţe chimice toxice precum bisphenol A.
Cele două insule de gunoi din Pacific şi din Atlantic sunt nişte vortexuri, adică zone cu puţini curenţi oceanici înconjurate de curenţi foarte puternici. Aceştia crează vortexuri rotitoare şi o dată ce plasticul intră în zona respectivă, el nu mai poate ieşi de acolo.
Cercetătorii cred că există cinci vortexuri oceanice majore care pot forma astfel de insule de deşeuri.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M