Nuredin Beinur şi celelalte şase persoane reţinute au fost arestate pentru 29 de zile

Nuredin Beinur a fost reţinut de procurorii Parchetului General, alte şase persoane, printre care un ofiţer de poliţie judiciară, fiind, de asemenea, prezentate magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare.

Potrivit unui comunicat remis, miercuri, de Parchetul General, în urma probatoriului administrat de către procurori ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sprijiniţi tehnic şi informativ de către Serviciul Român de Informaţii, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea, pentru o perioadă de 24 de ore, faţă de şapte persoane.

Nuredin Beinur este cercetat pentru şantaj, instigare la şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi complicitate la evaziune fiscală, în timp ce fratele său, Nuredin Erchin, este acuzat de şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, evaziune fiscală şi delapidare.

Totodată, au fost reţinuţi şi alţi cinci membri ai clanului Nuredin, printre care şi Cristinel Niţoi, ofiţer de poliţie judiciară, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului. Vor fi duşi în faţa magistraţilor CAB Nelu Mihai Balaban, pentru şantaj, complicitate la şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, Mannix Pădure, pentru complicitate la şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, Constantin Ovidiu Pop, pentru şantaj, precum şi Valentin Popa, pentru mărturie mincinoasă,  favorizarea infractorului, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals în declaraţii.

Din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale a reieşit că, începând cu anul 1999, Nuredin Erchin şi Nuredin Beinur, împreună cu alte persoane din anturajul lor, percepeau taxe de protecţie de la diverşi oameni de afaceri în schimbul promisiunii că-şi vor putea derula în linişte afacerile pe litoral. Taxele de protecţie se ridicau la câteva mii de euro anual. În ipoteza în care părţile vătămate depuneau plângeri penale la poliţie, inculpaţii, cu sprijinul unui poliţist de poliţie judiciară, reuşeau să stopeze cercetările în cauzele respective şi să muşamalizeze aflarea adevărului, prin obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată.

Astfel, susţin anchetatorii, poliţistul acorda sprijin membrilor clanului Nuredin, direct sau indirect, contribuind prin acţiunile lui la exercitarea de presiuni asupra părţilor vătămate.

De asemenea, pentru a-şi pune în aplicare planurile, membrii clanului recurgeau de cele mai multe ori la ameninţări cu moartea la adresa persoanelor vătămate şi a membrilor familiilor acestora, atât în mod direct, cât şi prin mesaje telefonice, precum şi la distrugeri de bunuri cu scopul de a-i intimida.