Un crater de pe Mercur a primit nume românesc: Eminescu. Craterul are 125 km în diametru. Lanţuri de gropi mai mici se întâlnesc în jurul craterului Eminescu, iar in centrul său se observă un lant muntos circular.
Primul nume românesc de pe Venus a fost Elena Văcărescu. Craterul cu numele poetei se află în emisfera sudică a planetei şi are un diametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Vacărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Câteva alte cratere au primit nume proprii feminine româneşti: Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina.
Şi pe Marte au ajuns nume românești: Iazu și Batoș. Sunt două localități din România și încă este incertă legătura lor cu spațiul cosmic. Craterul Iazu are 6,83 km în diametru și se află la sud de mai celebrul său frate, Endeavour.
Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.
Unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună a primit numele de Montes Carpatus: Munţii Carpaţi. Cei ce doresc să vadă Montes Carpatus prin telescop, pot vizita Observatorul Astronomic la doua zile după Primul Pătrar până în Lună Plină.
Mai greu de văzut sunt asteroizii. Numărul 6429, asteroidul Brâncuși, face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,16 ani şi se poate apropia la o sută de milioane de km de Terra. Este primul asteroid ce poartă numele unui artist român. Brâncuși a fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar, din Statele Unite.
Nume româneşti care "populează" spaţiul cosmic VIDEO
Am vorbit destul despre Soare, să nu neglijăm celelalte corpuri cereşti din sistemul nostru solar. Mai ales că există şi un motiv de mândrie naţională, există o listă lungă de nume româneşti care "populează" spaţiul cosmic. Poate că nu ştiaţi, dar Eminescu sau Brâncuşi au devenit numele unor corpuri cereşti, simboluri ale avântului minţii omeneşti spre cer.







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M