Pentru prima oară după 1990, românii din diaspora şi-au ales proprii reprezentanţi în Parlament, mai precis patru deputaţi şi doi senatori.
O altă noutate este aceea că un partid a avut posibilitatea de a intra în Parlament chiar dacă nu a atins pragul de 5% din voturi la nivel naţional. Trebuia să obţină minimum şase mandate de deputaţi şi trei de senator.
Candidaţii care au obţinut sigur mandatul sunt cei care au adunat 50% plus unu din voturi, însă numai dacă partidul lor a atins pragul electoral de 5%. În cazul în care candidaţii nu au atins scorul de 50 la sută plus unu, ei au intrat la redistribuire la nivel de circumscripţie şi apoi la nivel naţional.
Voturile obţinute de partidele care nu au atins pragul electoral nu s-au redistribuit celorlalte partide.
Pentru alegători, nou a fost faptul că nu au putut vota decât în localitatea de domiciliu, la secţia de votare la care sunt arondaţi. Singura excepţie de la această regulă s-a făcut pentru candidaţi. Aceştia au putut vota la oricare din secţiile de votare de pe raza colegiului unde au candidat.
Şi tot o premieră a fost introducerea votului alb. Buletinul de vot alb nu are ştampila "Votat" pe niciun candidat. La numărătoarea finală, voturile albe s-au numără separat de cele nule.
Legea uninominalului schimbă şi procedura înlocuirii unui parlamentar al cărui post rămas vacant. În acest caz, se organizează alegeri anticipate numai în acel colegiu şi este declarat învingător candidatul care a luat cele mai multe voturi.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M