Educaţie: Clasa pregătitoare
Anul 2012 va aduce învățământ câteva noutăţi impuse de legea educaţiei, una dintre ele referindu-se la introducerea clasei pregătitoare. Astfel, elevii născuţi în anul 2005 reprezintă ultima generaţie admisă în învăţământul primar fără să fi fost în clasa pregătitoare, din anul şcolar 2012 - 2013 aceasta devenind obligatorie.
Potrivit Legii educaţiei naţionale, măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013.
Copiii născuţi în 2005 vor fi admişi în clasa întâi fără clasă pregătitoare, iar cei născuţi în 2006 vor intra în clasa pregătitoare.
Pentru copiii născuţi în intervalul 1 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006 părinţii vor putea opta dacă prelungesc încă un an grupa mare sau dacă cei mici merg în grupa pregătitoare. În cazul în care copiii născuţi în intervalul 1 septembrie - 31 decembrie rămân încă un an în gupa mare, în anul şcolar 2013-2014 vor intra în clasa pregătitoare.
Potrivit legii, în clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu cerinţe educaţionale speciale cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.
Clasa pregătitoare se organizează în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică acreditate sau autorizate. Aceste clase pot funcţiona şi la grădiniţe.
Inspectoratele şcolare vor asigura înscrierea în clasa întâi a tuturor copiilor în vârstă de şapte ani şi a copiilor în vârstă de şase ani împliniţi până la data începerii anului şcolar, dacă aceştia au frecventat grupa pregătitoare şi dacă există solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali.
De asemenea, inspectoratele şcolare vor organiza şi înscrierea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor în vârstă de şase ani împliniţi până la data începerii anului şcolar, dacă nu au frecventat grupa pregătitoare, precum şi a copiilor care împlinesc aceeaşi vârstă până la sfârşitul anului calendaristic, dacă există solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali şi dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
Inspectoratele şcolare înaintează, până în 20 ianuarie 2012, spre avizare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reţeaua şcolară din raza lor teritorială propusă de autorităţile administraţiei publice locale, după consultarea unităţilor de învăţământ, a operatorilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi.
Tot din 2012 începe evaluarea de la finalul clasei a II-a, - evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
O altă evaluare va fi cea de la finalul clasei a IV-a, prin eşantionare, o evaluare a nivel naţonal a competenţelor fundamentale dobândite în cclul primar, după modelul testărilor internaţonale, pentrudiagnoza sistemului de învățământ la nivel primar.
De asemenea, la finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare,matematică şi ştiinţe.
De asemenea, din 2012, concursul de titularizare va fi organizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.
Sănătate: Cuvântul de ordine în 2012 privatizarea
Sistemul sanitar are în faţă un an foarte dificil. Asta pentru că, la numai cinci ani de la schimbarea legii sănătăţii, respectiv în 2006, aceasta este schimbată din nou, Dacă în 2006 miza era legea spitalelor pentru eliminarea conflictelor de interese, alfel spus directorii să nu mai fie rectori sau senatori sau preşedinţi ai Colegiului Medicilor, în 2011 miza este privatizarea, cea a serviciilor de ambulanţă, a spitalelor şi a caselor de asigurări de sănătate.
Casele de asigurări de sănătate publice vor dispărea, iar locul lor va fi luat de casele private care se interpun între CNAS şi funizorii de servicii medicale. De asemenea, statul renunţă la monopolul asupra sistemului de urgenţă, pe care îl deschide privaţilor.
La fel şi spitalele care se pot transforma în fundaţii sau societăţi comerciale, unde angajaţii vor putea primi mai mulţi bani decât este prevăzut acum în grila de salarii.
De asemenea, oamenii scoate din buzunar anumite sume sub formă de coplată, iar din banii alocaţi obligatoriu pentru asigurările de sănătate vor primi un pachet minim de servicii medicale. Pentru tot ceea ce vor dori în plus vor scoate bani din buzunar sau vor fi obligaţi să facă o asigurare suplimentară de sănătate.
Listele de medicamente vor fi şi ele regândite, la fel ca şi programele naţionale de sănătate.
Ministerului Muncii: schimbări privind modalitatea de calcul a prestaţiilor sociale şi noi instituţii
Din 2012, în subordinea Ministerului Muncii ar urma să funcţioneze două noi instituţii, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi Observatorul Social, dar şi o Comisie Naţională de Economie Socială şi facilităţi fiscale pentru întreprinderile sociale care reinvestesc integral profitul.
Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a rezultat din reorganizarea Agenţiei pentru prestaţii sociale, adăugarea unei direcţii de inspecţie socială şi suplimentarea cu 287 de posturi a schemei de personal, prin transferuri între instituţii.
Decizia a fost luată prin ordonanţă de urgenţă, pentru aplicarea, începând cu anul viitor, a prevederilor Legii asistenţei sociale, şi are în vedere întărirea capacităţii de control a instituţiei.
În acest sens, au fost introduse şi sancţiuni pentru administraţia centrală sau locală, persoane fizice sau juridice care îi împiedică pe inspectorii sociali să îşi exercite controalele şi verificările.
Ministerul mai are în vedere şi înfiinţarea Observatorului Social Naţional, instituţie care, potrivit ministrului Muncii, Sulfina Barbu, ar trebui să aibă rolul de a face politici publice mult mai coerente.
De asemenea, în Legea privind economia socială, sunt prevăzute înfiinţarea unei Comisii Naţionale de Economie Socială şi facilităţi fiscale pentru întreprinderile sociale care reinvestesc integral profitul.
Comisia Naţională pentru Economie Socială, instituţie fără personalitate juridică, va fi un organism de colaborare şi coordonare în domeniul economiei sociale, cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei sociale prin promovarea şi sprijinirea întreprinderilor prin furnizarea de informaţii către persoanele fizice şi juridice interesate.
Comisia va fi condusă de un preşedinte, reprezentant al MMFPS, şi va fi formată din câte un reprezentant cu putere de decizie din cadrul ministerelor Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Finanţelor Publice, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor, Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi câte un reprezentant al confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, al confederaţiilor patronale şi organizaţiilor neguvernamentale.
Tot de anul viitor urmează să intre în vigoare o parte dintre legile subsecvente Codului de asistenţă socială. Astfel, din 2012 autorităţile locale vor fi obligate prin lege să aloce bani sistemului de protecţie a copilului, pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, în prezent fiind judeţe care nu contribuie cu nicio sumă.
Prin modificarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, s-a prevăzut că de la bugetul de stat se vor aloca bani în cuantumul standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre de guvern, de la bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, de la bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor şi din donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege.
Acelaşi proiect de act normativ mai prevede şi sancţionarea cadrelor didactice şi a părinţilor care aplică tratamente degradante minorului, aceştia putând fi amendaţi cu sume până în 2.500 de lei, respectiv până la 1.000 de lei.
La propunerea MMFPS, Guvernul a decis eliminarea, din 2012, a obligativităţii indexării semestriale a valorii nominale a unui tichet de masă, cadou sau de creşă.
Până acum, valoarea nominală a tichetelor de masă, cadou şi de creşă se indexa semestrial cu indicele preţurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, respectiv cu indicele inflaţiei, comunicate de Institutul Naţională de Statistică.
Documentul adoptat de Guvern prevede că valoarea nominală a unui tichet de masă poate fi indexată semestrial cu indicele preţurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Naţional de Statistică iar valoarea sumei lunare acordate sub formă de tichete de creşă poate fi indexată semestrial cu indicele inflaţiei comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
Practic, prin această modificare, indexarea semestrială a valorii nominale a unui tichet de masă şi valorii sumei lunare acordate sub formă de tichete de creşă nu mai este imperativă.
O altă modificare propusă de către MMFPS şi care va fi aplicată începând din 2012 se referă la raportarea prestaţiilor sociale la Indicatorul Social de Referinţă (ISR), măsură luată pentru "a aduce ordine în sistem".
MMFPS a explicat că această ordonanţă de urgenţă aduce o modalitate de calcul unitară şi stabileşte ca toate prestaţiile sociale să se raporteze la un indicator social de referinţă. ISR reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat. Pentru anul 2012, ISR a fost stabilit la o valoare de 500 de lei, prin Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi prin Legea cadru a Asistenţei Sociale 292/2011.
MMFPS a mai arătat că ISR este o practică europeană şi este prima oară când prestaţiile sociale sunt raportate la un astfel de indicator, iar pe masură ce legile subsecvente ale noului Cod al Asistenţei Sociale intră în vigoare, cele 54 de prestaţii din prezent vor fi reduse la nouă tipuri de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi.
Şi instituţia agentului de muncă temporară a fost revizuită în conformitate cu normele europene, în această categorie putând intra toate persoanele juridice, publice sau private, inclusiv ong-urile, indiferent dacă au sau nu scop lucrativ, vechiul cadru legislativ limitând posibilitatea de a se autoriza ca agent de muncă temporar doar pentru societăţile comerciale.
De asemenea, prin noul act normativ au fost flexibilizate condiţiile, termenul în care agentul de muncă temporară este obligat să comunice Agenţiei Teritoriale Judeţene de Prestaţii Sociale eventualele modificări privind datele unităţii, fiind prelungit, de la cinci la 30 de zile.
O altă modificare vizează autorizaţia de funcţionare care va putea fi prelungită din doi în doi ani.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M