Foto: NewsIn
Impasul în care se află Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ar putea duce la închiderea unor dosare, deorece verficările nu mai pot continua. În această situaţie este dosarul fostului vicepreşedinte PNL, Mona Muscă. Informaţia că ea ar fi semnat un angajament cu Securitatea înainte de 1989 a provocat un şoc, în vara lui 2006, cu un an înainte ca CNSAS să se pronunţe în acest caz. Mona Muscă era la acel moment pe locul al doilea în topul celor mai credibili politicieni şi se număra printre iniţiatorii legii lustraţiei.

În august 2006, Lavinia Şandru a declarat că Mona Muscă a furnizat Securităţii informaţii sub numele de cod Dana. Cercetările CNSAS au arătat că Muscă a semnat angajamentul cu Securitatea în 1977 şi a dat note informative în perioada 1977-1978, pe când era asistent universitar la Facultatea de Filologie din Timişoara şi le preda studenţilor străini în anul pregătitor.

Mona Muscă a respins acuzaţia că ar fi făcut poliţie politică, explicând că angajamentul se referea strict la furnizarea de informaţii despre studenţii străini şi viza aspecte legate de siguranţa naţională. Ulterior, Muscă a dezvăluit că CNSAS a descoperit şi două note informative cu un conţinut "pozitiv" despre două colege, cee ce dovedeşte că nu a turnat la Securitate.

Membrii Colegiului CNSAS nu au fost de aceeaşi părere şi pe 19 septembrie 2006, a dat verdict pozitiv în cazul Mona Muscă. Deputatul a calificat decizia drept o gravă eroare şi a anunţat că va apela în justiţie. Scandalul i-a adus Monei Muscă excluderea din PNL.