Noul Guvern al României - mulţi foşti miniştri, puţini reformişti, scrie presa străină

Noua coaliţie de centru-stânga din România a depus luni jurământul, dând speranţa unor decizii politice rapide pentru a îndepărta ameninţarea crizei financiare în acest stat sărac al Uniunii Europene. Această coaliţie îi reuneşte pe foşti adversari care au terminat însă la egalitate cursa electorală din noiembrie - centriştii din PD-L şi social-democraţii din PSD, aceştia din urmă moştenitori ai liderilor din era comunistă şi pătaţi de scandaluri de corupţie.

Potrivit presei străine, noul Guvern dă un impuls stabilităţii politice într-un moment în care economia încetineşte accentuat, iar economiştii avertizează că lipsa globală de lichidităţi ar putea face România incapabilă să-şi finanţeze uriaşul deficit comercial. Cei doi ani de blocaj politic, după aderarea României la Uniunea Europeană, au lăsat statul de la Marea Neagră mai vulnerabil decât mulţi dintre vecinii săi mai dezvoltaţi din estul Europei, spun economiştii.

Însă o istorie de conflict dur şi divergenţe politice între PD-L şi stânga ameninţă capacitatea lor de a cădea de acord asupra unor reduceri drastice de cheltuieli şi de a revigora eforturile anticorupţie asupra cărora insistă Bruxelles-ul, considerându-le cruciale. "Acest Guvern poate implementa politici anticriză propriu-zise cu condiţia să ştie cum să o facă", a declarat Alina Mungiu-Pippidi de la Societatea Academică Română. "Principala mea îngrijorare este că lupta împotriva corupţiei este sacrificată de dragul eforturilor anticriză", a completat ea.

Coaliţia premierului Emil Boc a câştigat votul parlamentar de încredere cu 324 de voturi pentru faţă de 115 împotrivă. Boc, în vârstă de 42 de ani, s-a grăbit să le dea asigurări investitorilor că Guvernul său va preîntâmpina rapid ameninţările economice. "Cunosc responsabilitatea care ne stă pe umeri", a declarat Boc în faţa Parlamentului. "Acest Guvern nu va ezita să ia măsuri dure, aşa cum nu-şi va sacrifica politicile sociale pentru a atenua efectele aspre ale crizei", a mai spus premierul.

Economiştii spun că reducerea cheltuielilor publice este crucială pentru a menţine economia României pe linia de plutire şi pentru a reda încrederea pieţelor cuprinse de nervozitate, însă Boc s-ar putea să fie nevoit să lupte pentru a introduce măsuri eficiente ca să menţină deficitul fiscal sub plafonul de 3% din PIB indicat de UE. El moşteneşte un buget pentru care criticii învinovăţesc Cabinetul lui Călin Popescu-Tăriceanu, care nu a reuşit să pună bani deoparte pentru vremuri grele, ci a cheltuit fără măsură pe beneficii sociale şi salarii.

Cabinetului lui Boc îi lipsesc suficient de mulţi reformişti verificaţi pentru a face faţă provocărilor fiscale, în schimb include promotori ai unor politici salariale generoase precum ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu.

Boc se confruntă, de asemenea, cu dificila sarcină de a-şi respecta promisiunile preelectorale în privinţa cheltuielilor publice, care au dominat campania, în condiţiile în care partidele au curtat electoratul mai sărac, nemulţumit de disparităţile sociale.

Este probabil să sporească tensiunile sociale şi mai mult, pe măsură ce companiile disponibilizează muncitori şi anunţă opriri ale producţiei, dar o descreştere accentuată a economiei este aşteptată să aibă loc abia anul viitor, contrastând cu anul acesta, când s-a înregistrat o creştere economică accelerată, cea mai rapidă din UE. Deficitul bugetar în acest an este de aşteptat să ajungă la 4%, iar economiştii spun că intenţiile anunţate de Boc de a-l aduce la sub 2% sunt nerealiste.

"Ce pot face este să ia măsuri care să arate clar intenţia de a duce deficitul sub 3% în următorii doi-trei ani", a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank.

France-Presse relatează că Guvernul Boc a obţinut încrederea din partea Parlamentului şi enumeră priorităţile enunţate de echipa sa - asigurarea unui climat economic de stabilitate în contextul crizei mondiale, protejarea locurilor de muncă, creşterea puterii de cumpărare, asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de impozitare şi continuarea reformei justiţiei.

"Singurul supravieţuitor al precedentului Guvern", după cum îl numeşte AFP, Cătălin Predoiu, reconfirmat la Justiţie, a declarat după vot că priorităţile sale sunt "continuarea reformelor" şi "eliminarea" monitorizării Uniunii Europene în acest domeniu. Reforma justiţiei, reaminteşte AFP, face obiectul unei stricte supravegheri din partea UE, care ar putea, în cazul în care consideră progresele insuficiente, să activeze o clauză de salvgardare împotriva Bucureştiului.

Jurist, în vârstă de 42 de ani, Boc a devenit cel mai tânăr şef al unui Guvern român, remarcă AFP, care menţionează că a fost nominalizat în acest post după retragerea lui Theodor Stolojan, prima alegere a şefului statului. Rod al unor negocieri intense între PD-L şi PSD, Guvernul Boc este alcătuit din 20 de membri, între care 11 sunt foşti miniştri.

"Acest Guvern este rezultatul unui compromis politic făcut în interesul public" pentru a "depăşi o perioadă de dificultate economică", a afirmat la rândul său preşedintele Traian Băsescu la ceremonia depunerii jurământului de către noii miniştri. "Este sigur că nimeni nu poate reduce la zero efectele crizei, misiunea Guvernului fiind de a diminua la maxim efectele. Am încredere că măsurile pe care le veţi lua vor fi prompte şi înţelepte", a adăugat şeful statului, care a semnat decretul de validare a noului Guvern. Prima reuniune guvernamentală a fost prevăzută pentru marţi, precizează agenţia franceză  de ştiri.

La rândul său, agenţia Associated Press remarcă din titlu că premierul României pledează pentru reduceri ale cheltuielilor publice şi spune că Parlamentul a aprobat luni noul Cabinet după ce Boc a anunţat că vrea să reducă aceste cheltuieli cu 20%. "Criza nu este o scuză pentru a nu face reforme", a declarat Boc înainte de vot, adăugând că Guvernul său are două mesaje: mai multă muncă şi folosirea aceloraşi maşini, birouri şi canapele. AP aminteşte că Boc conduce PD-L, care controlează economia, apărarea şi finanţele în Guvern.

Materialele difuzate de cele trei principale agenţii de ştiri au fost preluate în ediţiile online ale unor publicaţii din întreaga lume, între care Forbes, Washington Examiner, Houston Chronicle, France Info, Romandie.com.

Postul de ştiri Euronews remarcă, de asemenea, că Guvernul Boc, format din două partide foste rivale, a trecut  luni "proba de foc" a învestiturii şi urmează la conducerea ţării după doi ani de paralizie politică ce au făcut Bucureştiul să fie vulnerabil economic.Noua echipă guvernamentală va trebui să treacă peste disensiuni pentru a scoate România din criză economică. Emil Boc s-a angajat să aplice măsuri draconice fără a sacrifica însă politica socială. Uniunea Europeană se teme totuşi că lupta împotriva corupţiei nu se va afla printre priorităţile noului Guvern, îşi încheie relatarea Euronews.

Cotidianul Sofia Echo trece în revistă împărţirea portofoliilor în noul Guvern amintind că la justiţie a fost menţinut Cătălin Predoiu, care a fost exclus din PNL pentru că a acceptat numirea. Cele două partide din coaliţie şi-au explicat decizia de a-l menţine pe Predoiu prin necesitatea de a menţine ritmul reformei, dar analiştii care au criticat eforturile lui Predoiu, despre care au spus că sunt doar pe jumătate însufleţite, văd în numirea lui un semn că statu quo va continua, scrie Sofia Echo. Predoiu a nemulţumit societatea civilă refuzând să prelungească mandatul lui Daniel Morar la conducerea DNA, care are deschise câteva dosare împotriva unor politicieni foarte cunoscuţi, precizează cotidianul bulgar.

Cu o economie a României care se îndreaptă către o aterizare forţată şi posibil o recesiune în 2009, noul Cabinet are 11 foşti miniştri, dar puţini reformişti recunoscuţi, mai scrie Sofia Echo. În mod crucial, economia va testa capacitatea celor două partide din coaliţia de guvernare de a-şi reconcilia conflictele din trecut şi divergenţele de viziune politică. Preşedintele Traian Băsescu, în trecut un critic aspru al PSD, a adoptat un ton mult mai neutru în discursul susţinut după ce Cabinetul a depus jurământul, concentrându-se mai mult pe dificultăţile cu care se va confrunta noul guvern şi pe faptul că noua majoritatea parlamentară este suficient de solidă pentru a da Guvernului sprijinul necesar modernizării României.