Nou scandal legat de romii din Franţa: jandarmii sunt acuzaţi că au liste "etnice"

Patru asociaţii au depus miercuri o plângere împotriva a ceea ce ele spun că ar fi "un fişier etnic ilegal şi nedeclarat" cu romi şi nomazi. Înalta Autoritate de Luptă împotriva Discriminării şi pentru Egalitate (Halde), precum şi Comisia Naţională pentru Informatică şi Libertăţi (Cnil) au fost, de asemenea, sesizate.

Avocaţii reclamanţilor susţin că există documente "ilegale şi nedeclarate", emise de Oficiul Central de Luptă împotriva Delincvenţei Itinerante (OCLDI), un organism de stat condus de jandarmi, care fac o "genealogie ale familiilor de ţigani". Întocmirea unui astfel de fişier "pare posibilă numai prin folosirea unei fişări" bazate pe originea etnică, spun avocaţii.

Potrivit unei legi din 1978, culegerea de date oficiale pe baze etnice sau rasiale este strict interzisă în Franţa, care încă păstrează în amintire abuzurile regimului de la Vichy, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când se făceau liste cu evrei şi ţigani. Infracţiunea se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi o amendă de 300.000 de euro.

În replică, Ministerul de de Interne a declarat joi că "nu are cunoştinţă" despre acest fişier, dar a cerut "grupului de control asupra bazelor de date ale poliţiei şi jandarmeriei să examineze chestiunea, pentru a putea examina toate consecinţele, dacă aparţin elemente noi", scrie Le Figaro. Ministerul a admis că a existat o "genealogie" a familiilor de ţigani, dar susţine că fişierele au fost şterse la sfârşitul anului 2007, iar în prezent nu există nicio listă.

Potrivit Le Monde, grupurile care reprezintă minorităţile nomade au găsit fişierul OCLDI pe internet, în cadrul unei lucrări pe tema prevenirii infracţiunilor întocmită de unul dintre oficialii săi de rang înalt pentru un seminar din 2004. Lucrarea împărţea în categorii familiile de ţigani, în funcţie de "specializarea" în infracţiuni - furturi de maşini, de bijuterii, fraude, spălare de bani. Oficialul furniza apoi o "listă digitală cu romii arestaţi de jandarmi între 2000 şi 2004", organizată pe grupuri etnice şi naţionalităţi. Prezentarea a fost ştearsă de pe internet luna trecută, potrivit Le Monde.

Ministerul de Interne aminteşte şi că, în ultimii ani, o singură notă internă a Jandarmeriei naţionale a fost consacrată "minorităţilor etnice nesedentarizate". Acest document este datat din 25 mai 1992, când Jandarmeria se afla încă sub conducerea ministrului socialist al apărării Pierre Joxe. Intitulat "Infracţionalitatea în rândul unor minorităţi etnice nesedentarizate" şi având 15 pagini, raportul prezintă "acţiunile infracţionale şi delicvenţele comise de unele persoane fără adăpost".

Într-un stil personal, autorul dă asigurări că, "dacă epoca hoţilor de pui a trecut, delicvenţele comise de unele persoane fără adăpost rămân constante", evocând "raiduri" nocturne ale acestor persoane, "care nu ezită să distrugă vehicule ale forţelor de ordine sau să folosească arme, ceea ce le creşte periculozitatea".

La capitolul "Cunoaşterea populaţiei", în document se precizează că "originile etnice sunt variate", iar calificarea administrativă de persoane fără domiciliu fix se aplică "atât nomazilor francezi, aflaţi de mult timp pe teritoriu, cât şi romilor naturalizaţi recent şi străinilor proveniţi din Europa de Est (romi, iugoslavi, români) sau din cea de Vest (zingari din Italia sau gitanos din Spania)".

Nomazii sunt prezentaţi ca având un "simţ foarte dezvoltat al familiei, clanului şi tribului", "sentimentul de identitate" fiind "atât de prezent în obiceiurile lor, încât cuplurile se formează adesea din rude apropiate". De asemenea, în "perioadele de migraţie", "circulaţia se face în general în familie, cu extindere legată de concubinaj".

Aceasta este o nouă situaţie stânjenitoare pentru preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a generat critici internaţionale în vara aceasta pentru intensificarea repatrierii romilor în România şi Bulgaria, comentează The Daily Telegraph. Guvernul său, reaminteşte cotidianul britanic, a insistat că respectă reglementările europene în privinţa îndepărtării cetăţenilor europeni care depăşesc perioada de trei luni de şedere legală în Franţa.

Brice Hortefeux, ministrul de interne, spunea în august că orice date oficiale menţionează numai naţionalitatea, nu şi etnia. Totuşi, ulterior a izbucnit scandalul legat de nota Ministerului de Interne către şefii poliţiei care spunea că "taberele de romi sunt o prioritate" în acţiunile de demolare şi deportare.

Comisia Europeană a dat Franţei termen până în 15 octombrie să dovedească faptul că respectă reglementările UE privind libertatea de mişcare, în caz contrar riscând lansarea procedurii de infringement.