Băncile comerciale reproşează BNR că noile norme de creditare sunt neclare. Bancherii se plâng că nu ştiu cum să calculeze cheltuielile curente ale clienţilor, acestea fiind diferite în funcţie de anotimp. Numai la întreţinere, spre exemplu, între lunile de vară şi cele de iarnă există o diferenţă de cel puţin un milion. Din această cauză, băncile nu pot stabili plafonul în care un client trebuie să se încadreze, astfel încât toate cheltuielile sale să nu depăşească 40% din venituri.

Înainte să acorde un credit, banca trebuie să facă câteva operaţii de scădere. Din venitul net al clientului se scad toate cheltuielile, de la lumină, căldură sau telefon până la impozitul pe casă sau maşină. De asemenea, banca trebuie să ţină cont şi de eventualele credite anterioare ale clientului. După ce toate aceste cheltuieli au fost scăzute din venitul solicitantului, banca trebuie să aibă grijă ca rata să nu depăşească 30% din suma rămasă.

Să luăm exemplul unei familii de două persoane care câştigă un salariu mediu pe economie şi stă într-un apartament cu două camere. Din venitul lunar de 1.680 de lei scădem mai întâi impozitul la casă şi cheltuielile curente, care pe timp de iarnă ajung la aproximativ 270 de lei. Mai rămân 1.410 lei. Dacă presupunem că solicitantul nu mai are alte obligaţii la bănci, el poate lua un credit de consum cu o dobândă de aproximativ 10%. În acest caz, rata lunară nu poate depăşi 423 de RON. Asta înseamnă un credit maxim de 23.000 de lei, pe 10 ani. Înainte de aplicarea noilor norme BNR, aceaşi familie putea obţine un credit cu 15.000 de lei mai mare, la o rată lunară de 500 de lei.