Foto: NewsIn

"Combaterea corupţiei la nivel înalt ar trebui să devină o prioritate importantă pentru noul parlament şi pentru noul guvern. Totuşi, având în vedere componenţa noului parlament, DNA ar putea să întâmpine probleme serioase legate de combaterea corupţiei, întrucât mulţi dintre 'noii' vechi parlamentari vor încerca să se ascundă în spatele imunităţii parlamentare, aşa cum ei sau colegi de-ai lor au făcut-o în trecut", se arată în raportul fundaţiei Konrad Adenauer intitulat "Ce a mai rămas din lupta anticorupţie în România? - o analiză critică în lumina alegerilor parlamentare".

În ceea ce priveşte desfăşurarea campaniei, documentul constată că "niciun competitor electoral nu a pus în fruntea agendei sale electorale nevoia continuării reformei justiţiei şi lupta anticorupţie".

Pe de altă parte, mai mulţi candidaţi care au militat pentru o continuă reformă a sistemului juridic şi a luptei anticorupţie nu au reuşit să obţină un fotoliu de parlamentar, mai constată KAS. Printre aceştia se numără ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi fostul preşedinte al Comisiei juridice din Senat, Peter Eckstein-Kovacs (UDMR), cunoscut pentru verticalitatea sa în privinţa unor decizii politice majore referitoare la Agenţia Naţională de Integritate sau Codul de procedură penală.

În al doilea rând, analiza lasă să se întrevadă o perspectivă sumbră: mulţi dintre noii demnitari aleşi nu se numără printre cele mai integre persoane şi planează suspiciunea că vor conduce ţara în interes propriu, nu cel al poporului. "Mandatul de parlamentar este dat unui politician în interesul cetăţenilor pe care îi reprezintă, şi nu în propriul său interes. (...). Putem doar spera că noii parlamentari aleşi îşi vor exercita mandatul bazându-se pe aceste principii - chiar dacă, având în vedere rezultatele alegerilor, aşteptările în acest sens nu sunt foarte mari", constată, într-o notă pesimistă, raportul Konrad Adenauer Stiftung.

Fundaţia mai atrage atenţia asupra unui aspect esenţial: politicienii români trebuie să se concentreze asupra obligaţiilor pe care le au faţă de partenerii europeni.

"În timp ce politicienii români nu ar trebui să uite de responsabilitatea şi obligaţia pe care şi-au asumat-o atunci când România a aderat la UE, aceştia ar trebui să fie conştienţi şi de importanţa combaterii corupţiei în cazul propriilor conaţionali şi din perspectiva impactului pe care corupţia îl are asupra societăţii", avertizează documentul KAS.